DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

poluare

Comunicat de presă

 Ref. Contaminarea apei la Beba Veche și în localitățile înconjurătoare

Pe fondul agravării problemei contaminării apei subterane în Beba Veche, semnalată inițial încă din 2011, când apa a devenit inflamabilă, și ulterior reconfirmată de prezența în apă a unei cantități de arsen cu mult peste limita maximă în zona Beba Veche și în comunele limitrofe, mai multe ONG-uri și grupuri de acțiune din zonă și din țară, au solicitat autorităților, printr-o cerere de informații comună adresată către 11 instituții cu responsabilități în domeniul protecției mediului și sănătății publice, tratarea cu extremă seriozitate a problemei de la Beba Veche. Continuarea

Traducere din limba engleză: de Maria Olteanu

hagupit taifun filipine

Greenpeace a demarat o campanie online prin care vrea sa numeasca taifunul Haugpit care a lovit weekendul trecut Filipine, petrecut, ca un semnal de alarma, chiar in timpul discutiilor climatice de la Lima, dupa numele celor mai mari poluatori de pe Planeta. Propunerea inițială a fost să se aleagă numele unui dintre cei mai mari poluatori de pe planetă, din care majoritatea sunt companii petroliere. În urma sondajului, „preferatul publicului s-a dovedit a fi nimeni altul decât Chevron, urmat de BP (British Petroeum), autorul catastrofei petroliere din 2010, de la Golful Mexic.

Activista Greenpeace din Filippine, Anna Abad susține că există multiple studii care arată faptul că schimbările climatice intensifică uraganele și fenomenele climatice extreme, precum ciclonii, și că majoritatea copleșitoare a poluării cu CO2 este produsă de 90 de companii private și de stat. „Acesta este motivul pentru care dorim să denumim companiile care sunt motivul pentru schimbările climatice, și care contribuie la intensificarea taifunurilor în țări precum Filipine”, susține Abad. Continuarea

Un pește mort în apropierea platformei de fracturare unde a avut loc scurgerea de substanțe de fracturare. Districtul Monroe, Ohio. Sursa foto: www.motherjones.com (cu permisiunea Ohio Environmental Council)

După un articol original, în limba engleză, de Mariah Blake, disponibil aici.

În dimineața zilei de 28 iunie, un incendiu a izbucnit la o platformă de fracturare din districtul Monroe, Ohio. Pe măsură ce flăcările au împânzit zona, camioanele au început să explodeze și mii de galoane de substanțe chimice toxice s-au deversat într-un afluent al râului Ohio, care furnizează apa de băut pentru milioane de rezidenți. Mai mult de 70 000 de pești au murit. Cu toate acestea, Agenției de Protecție a Mediului (EPA) și filialei sale din Ohio i-au trebuit 5 zile pentru a obține o listă completă a substanțelor chimice care poluau râul. ”Știam că era ceva toxic în apă”, spune un oficial de mediu care a fost la fața locului. ”Dar nu aveam nici o posibilitate de a evalua dacă era o amenințare pentru sănătatea umană sau cum era cel mai bine să protejăm publicul.”

Acest episod subliniază o lipsă bătătoare la ochi în standardele de siguranță ale fracturării. În Ohio, ca de altfel în cele mai multe state, companiilor care fracturează li se permite să tăinuiască anumite informații despre ”tocana” chimică pe care o pompează în subsol pentru a sparge rocile și a elibera gazul natural captiv. Industria de petrol și gaze și aliații săi, la Consiliul Legislativ American (ALEC în limba engleză, n.tr.), un instrument pro-afaceri care a jucat un rol major în formularea reglementărilor legate de fracturare, argumentează că formulele sunt secrete comerciale care merită să fie protejate. Dar grupările de mediu spun că lipsa transparenței face dificilă urmărirea contaminării apei de băut în zonele în care se face fracturare și poate împiedica răspunsul guvernului la urgențe, cum a fost cea de la scurgerea de la platforma Halliburton din Ohio.

Continuarea

Echipa ”Dezvoltare fără fracturare” salută inițiativa Epoch Times de a găzdui o dezbatere pe subiectul gazelor de șist și al fracturării hidraulice, cu un reprezentant al mediului de afaceri cu poziții mai degrabă în favoarea fracturării, Valentina Ivan,  și un reprezentant al mediului academic de specialitate, Mircea Țicleanu, cunoscut pentru pozițiile sale împotriva exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice.

Dezbatere ET_Ticleanu si Ivan_rev

”Sunt costurile exploatării gazelor de şist în România mai mari decât beneficiile? Cât de reală este perspectiva obţinerii independenţei energetice prin exploatarea acestora? Ce riscuri pentru sursele de apă implică fracturarea hidraulică?” Iată câteva dintre întrebările la care dezbaterea inițiată de publicația online Epoch Times, a încercat să răspundă.

Valentina Ivan, expertă în politici energetice şi analist la firma de consultanţă Candole Partners, a susţinut că ”este o naivitate să credem că Europa va deveni independentă energetic dacă exploatează gazele de şist”. Experta a pledat pentru creşterea redevenţelor şi direcţionarea lor către bugetele locale şi pentru mai multă transparenţă din partea companiilor şi autorităţilor, arată Epoch Times.

Mircea Ţicleanu, director ştiinţific la Institutul Geologic Român a explicat de ce ”fracturarea hidraulică apare ca o metodă susţinută de distrugere şi poluare a subsolului iar perspectiva economică devine cu totul secundară faţă de nişte bombe ecologice plantate în subteran – cu explozie întârziată. Parcă scopul principal nu ar fi cel de obţinere a unor beneficii economice, ci acela de a submina sistematic subsolul”. Cercetătorul a arătat că există un risc mare de contaminare al acviferelor şi a migrării apelor toxice către suprafaţă, cu consecinţe devastatoare pentru mediu.

Pentru a vedea o sinteză a discuției, mergeți aici.

Pentru a urmări discuția integrală, video, mergeți aici.

Beaver-Run-Resv-9Un studiu recent publicat pe site-ul COMISIEI EUROPENE – in sectiunea Stiinta in serviciul politicilor de mediu,  a explorat Impactul dezvoltarii gazelor de șist asupra calității apelor de suprafață.

Concentrându-se pe porțiunea formatiunii de șist Marcellus din Pennsylvania (care se întinde de la Virginia de Vest la granița canadiană), cercetatorii au ajuns la concluzia ca forajele pentru gaze de șist și uzinele de tratare a deșeurilor din extracția gazelor de șist pot avea efecte măsurabile asupra calității apelor de suprafață in aval. Continuarea

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930