DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Oklahoma

Articol tradus din engleză de pe Think Progress, de Alexandru Lişman.

(Adnotări de Maria Olteanu)

Peste 2500 de cutremure de mică intensitate au afectat oraşul Oklahoma în ultimii cinci ani, şi aproape toate pot fi asociate forajelor pentru petrol şi gaz, conform unui studiu recent publicat în jurnalul Science.

Localnic din Oklahoma, după ce casa lui a fost lovită de două cutremure. în timpul aceleiaşi zile. CREDIT: AP PHOTO/SUE OGROCKI

Localnic din Oklahoma, după ce casa lui a fost lovită de două cutremure. în timpul aceleiaşi zile.
CREDIT: AP PHOTO/SUE OGROCKI

 

Studiul, efectuat de către profesorul în geofizica Katie Keranen, de la universitatea Cornell, este cel mai recent din multe studii care arată conexiuni probabile între cutremure şi activităţi asociate forajelor din SUA. Stiinţific vorbind, cutremurele nu sunt asociate efectiv procedeului de extragere a hidrocarburilor, ci unui procedeu numit injectarea apei reziduale (wastewater injection), prin care companiile iau apa folosită la procesul de fracturare hidraulică şi o injectează la adâncime, în stratele geologice.

Oamenii de ştiinţă încep să creadă din ce în ce mai mult că acest volum foarte mare de apă injectat în pamant dupa ce un puţ este fracturat, poate să modifice gradul de stres din interiorul falii până când acestea cedează, provocând cutremure.

Studiul condus de Keranen analizează patru astfel de puţuri de injectie a apei reziduale care se găsesc în sud-estul orasului Oklahoma. Aceste patru puţuri injectează împreuna aproape patru milioane de barili de apă reziduală în fiecare lună. Studiul arată că lichidul de la aceste puţuri migrează în lungul liniilor de falie, echipa de cercetare determinând că această migraţie este cel mai probabil responsabilă pentru cutremure care se produc la distanţe de până la 35 de km depărtare.

Legatura cauzală dintre cutremure şi injectarea apei reziduale provenită de la fracturare nu este pe deplin verificată. Jennifer Dlouhy susţine că din această cercetare lipsesc date legate de presiunea subcrustală, care sunt greu accesibile.

Cu toate acestea, Oklahoma nu este singurul loc din America în care s-a înregistrat o creştere fară precedent a cutremurelor de intensitate mică şi medie, concomitent cu intensificarea activităţii de fracturare hidraulică din zonă. O creştere rapidă a numărului de cutremure corespunde cu activităţile de fracturare hidraulică din statele Ohio, Arkansas, Texas şi Kansas.

Cutremurele au fost de intensităţi relativ mici până acum, dar oamenii de ştiinţă ne avertizează că activitatea seismică va fi mai puternică şi periculoasă odata cu intesificarea fracturării.

“Cred că în ultimă instanţă, în timp ce fluidul se propagă şi acoperă un spaţiu tot mai mare, cresc şansele ca acesta să gasească o falie mai mare şi să provoace evenimente seismice”, susţine profesorul Gail Atkinson, de la Western University, în cadrul unei conferinţe a Societăţii Seismologilor din America.

Datorită acestor evenimente şi altor avertizări, guvernul Statelor Unite a început să monitorizeze riscul acestor cutremure asociate fracturării, începand să le includă in hărţi oficiale care sprijină deciziile privind regulamentele urbanistice. Deşi Autoritatea de Monitorizare Geologică din SUA are rolul de a carta cutremurele naturale şi de a informa autorităţile locale despre riscurile lor, instituţia nu a luat niciodată în calcul cutremurele provocate de om. Cu toate aceaste, a luat decizia de a le monitoriza, dupa ce două cutremure mari în zone cu activitate pronunţată de foraj din Colorado şi Oklahoma au fost asociate facturării hidraulice, în 2012.

Studiul condus de Karanen completează o lista de lucrari stiinţifice care ne avertizează asupa pericolului cutremurelor provocate de către fracturarea hidraulică. Cercetători de la Sothern Methodist University au legat o serie de cutremure din 2009 si 2010 cu injectarea de apă reziduală de la facturare în statul Texas. La începutul lui 2013, tot injectarea apei reziduale de la fracturare a fost asociată cu cele 109 cutremure care au afectat oraşul Youngstown, statul Ohio, în 2011, acestă zona neavând activitate seismică înainte ca o sondă de injecţie să fie pusă în lucru în decembrie 2010.

În România, la Izvoarele, judeţul Galaţi, autorităţile tac complice, după ce au încercat să convingă opinia publică de faptul că fie este vorba de cauze natural, fie ele sunt atât de complexe, încât nici seismologii japonezi, veniţi sa-şi dea cu părerea, nu au reuşit să ajungă la o concluzie. Între timp, apa oamenilor din Izvoarele este, în continuare, nepotabilă, au loc alunecări de teren şi apar gropi de scufundare. În România, se pare că nu există încă niciun seismolog dispus să deschidă aceasta cutie a Pandorei.  De asemenea, activitatea seismică observată prin intermediul site-ului INFP a crescut foarte mult în ultima perioadă, mai ales pe categoria cutremurelor de mică adâncime, ceea ce ne îndreptăţeşte să ne ăunem întrebări legate de ceea ce le cauzează, cu atât mai mult că majoritatea au loc un zone fără epicentre cunoscute. 

4.10.2013

„[…] Dr. ing. geolog Gabriel Sava, membru al Grupului de Initiativă al Societătii Civile din Bârlad si unul dintre cei mai ferventi opozanti ai proiectului de exploatare a gazelor din sist, a demontat toate ipotezele conform cărora sumedenia de cutremure produse în Galati ar fi fost cauzate de recentele inundatii din zonă. Acesta a declarat pentru ziarul nostru că nu există nicio posibilitate stiintifică în sustinerea teoriei conform căreia apa s-ar infiltra în sol si ar produce seisme, fie ele si de slabă intensitate.[…]

Ing. geolog Sava a prezentat o serie de date, în sustinerea teoriei sale, dar mai ales pentru a puncta care este riscul pentru bârlădeni, în cazul începerii exploatării gazelor din sist. “În Oklahoma există 18.500 de sonde pentru gaze din sist si sute de puturi în care se reinjectează în sol o parte din lichidul de foraj. În apropierea acestor sonde, anul trecut, s-au produs 1.047 de seisme, fată de media anuală obisnuită, care era de 50. Începerea exploatărilor este sinonimă cu riscul cresterii numărului de cutremure. Dacă la gazele conventionale seismele sunt putine, întrucât sunt sonde putine pe kilometrul pătrat, la gazele din sist, densitatea sondelor va fi de 6 pe fiecare kilometru pătrat, care lucrează la adâncimi foarte mari. Să spunem că oamenii se vor obisnui cu seismele, dar nu cu ce urmează. Vorbim în primul rând de contaminarea apei si a solului si de aici toate celelalte nenorociri. Unde ne vom duce? Pe urmă, chiar dacă sunt cercetăror, deci o persoană care îmbrătisează stiinta si progresul, sunt de părere că nu trebuie să ne jucăm cu natura, să nu deschidem Cutia Pandorei. Vă dati seama că s-ar putea întâmpla dacă cele trei mari plăci tectonice din Vrancea, respectiv Est-Europeană, Intra- Alpină si Moesică, sunt trezite din adormire de aceste cutremure mici?”

Articol scris de: Adrian Arnautu  integral pe Monitorul de Vaslui

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930