DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Mircea Vintilescu

 

Ieri, la Institutul de Geologie a României a avut loc o prezentare interesantă, prima luare de poziţie pertinentă legată de fracturarea hidraulică în România din partea specialiştilor de renume în domeniul geologiei din România. După o îndelunga documentare, la solicitarea fostului si actualului ministru al mediului,  Attila Korodi, din 2012, un comitet de cercetători de la Institutul de Geologie a realizat un articol de sinteză privind impactul fracturării hidraulice asupra mediului geologic pe termen mediu şi lung. Acest articol va fi dezvoltat într-o serie de articole care prezintă detaliat, la nivelul fiecarei regiuni geologice, riscurile enorme ale aplicării tehnologiei de fracturare hidraulică.

Mircea Ţicleanu, director ştiinţific al IGR, fotografii de Andreea Balaurea

Mircea Ţicleanu, director ştiinţific al IGR, fotografii de Andreea Balaurea

Concluzia la care a ajuns echipa de cercetători , condusă de directorul ştiinţific al Institutului Geologic din România, domnul Mircea Ţicleanu, este aceea că exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice poate contamina  reţeaua de apă potabilă din ţară. El a precizat: „Problema este că aproape 90% din fluidele toxice rezultate în urma fracturării rămân captive în subteran şi trebuie luat în calcul faptul că acestea pot contamina stratele geologice aflate deasupra stratelor vizate în exploatarea gazelor de şist.” Pe termen scurt, aceste lichide au dus la poluarea apelor potabile din zonele exploatate (vezi SUA, Canada, Argentina, Africa de Sud) şi s-a produs o acţiune distructivă asupra mediului geologic.

Directorul IGR a mai arătat că această metodă de exploatare produce microseisme care afectează straturile de nisipuri şi pietrişuri şi conduce la poluarea cu metan a solurilor. În acelaşi timp, specialistul afirmă că au fost înregistrate accidente de manipulare a apelor reziduale, deversări intenţionate în râuri, pulverizări de gaze în atmosferă, poluări cu metale grele şi cu elemente radioactive, dar şi distrugerea infrastructurii rutiere, precum şi poluarea fonică. Mircea Ţicleanu a mai spus că, dacă se va ajunge la exploatarea la scară industrială a anumitor zone, acelea vor fi compromise şi nu vor mai putea fi exploatate pentru extragerea altor substanţe, în afara gazelor (şi petrolului) de şist.

„Pe termen lung, apele de adâncime vor fi afectate de contaminarea cu fluide toxice rezultate din exploatarea gazelor de şist. În Statele Unite ale Americii au fost înregistrate şi contaminări cu metan a pânzei freatice. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în ţara noastră începând cu partea de est a Câmpiei Române. În plus, cutremurele vor accelera procesul de contaminare a acestor ape şi vor împinge aceste lichide toxice către suprafaţă”, a încheiat oficialul IGR.

Profesor geohidrolog Mircea Vintilescu, fotografii Andreea Balaurea

Profesor geohidrolog Mircea Vintilescu, fotografii Andreea Balaurea

La final, domnul profesor Mircea Vintilescu a propus realizare unei legi care să vizeze protecţia mediului geologic. Domnul Heredea, autor al unui articol cu ipoteze noi, care consideră fracturarea hidraulică un procedeu tehnologic care ţine mai degrabă de chimia industrială, decât de industria extractivă, gazul de şist, fiind de fapt produs prin reacţia cu aditivii chimici, el neexistând ca atare anterior reacţiei chimice, a adus în discuţie două concepte pe care proponenţii fracturării hidraulice le ignoră cu bună-ştiinţă: protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. Tot el a propus organizarea unei conferinţe pe tema protecţiei mediului geologic, care să fie găzduită tot de Institutul de Geologie.

Interesantă a fost şi discuţia aprină de dupa prezentare, în care un cor de colegi ai domnului Ţicleanu, care mai de care mai vocali, în frunte cu dl. Ion Gheuca, căruia i s-a alăturat domnul Dorin Dordea, de la Prospecţiuni S.A., au venit cu argumentele clasice ale industriei: în România se face fracturare hidraulică de peste 50 de ani, independenţa energetică faţă de ruşi, explorarea este nepericuloasa, statul român trebuie să îşi cunoască resursele, toate pe un ton extrem de coleric. Ieşirea extremă la rampă a colegilor de institut a domnului Ţicleanu face cu atât mai valoroasă luarea sa de poziţie.

Prezentarea domnului Ţicleanu şi dezbaterile aprinse de după pot fi urmărite pe privesc.eu

dgeeaSambata, 23 februarie, a avut loc la Mangalia, o conferinta publica organizata de activistii grupului de actiune locala Dobrogeea privind pericolele fracturarii hidraulice, menita sa dezbata si solutiile de lupta a cetateilor si societatii civile impotriva acestui procedeu extrem de periculos.
Intalnirea s-a finalizat cu un document menit sa fie semnat de cat mai multi cetateni si ONG-uri din Romania. Centralizarea semnaturilor se va face la urmatoarea adresa de email: vamaverde@gmail.com

Listele se vor completa si se vor scana si trimite catre adresa de email de mai sus.

Iata textul declaratiei semnate deja de o parte din cei prezenti la intalnirea de la Mangalia, din 23 februarie:

 

„Urmarea faptului că la sediile a numeroase organizații nonguvernamentale și a grupurilor de activiști în domeniul protecției mediului s-au prezentat fie în sistem individual, fie în numele unor comunități umane, numeroase persoane care au solicitat explicații privind potențialele riscuri la care aceștia pot fi expuși în urma promovării activităților în domeniul exploatării gazelor de șist,

în baza prevederilor art 5. lit. d) din Legea protecției mediului nr. 265/2006 cu modificările și completările ulterioare, respectiv „Dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizațiilor pentru protecția mediului, autorităților administrative și/sau judecătorești, după caz, în probleme de mediu indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu”,

în urma întrunirii la Mangalia din data de 22-23 februarie 2014 a mai multor organizații nonguvernamentale, grupuri de activiști și voluntari, persoane fizice și juridice care au analizat modul de implicare al autorităților publice centrale pentru protecția mediului, cât și al autorităților locale în procesul de coordonare pentru reglementarea și promovarea acestor noi tipuri de activități, s-au desprins următoarele disfuncțiuni manifestate de către aceste autorități privind îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege, respectiv:

1. În contradicție cu prevederile art. 66 alin. 2 din Legea 265/2006, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului nu a realizat și pus în funcțiune sistemul de monitorizare a calității mediului geologic în scopul evaluării stării lui actuale și a tendințelor de evoluție a acestuia, încurajând fără nici un suport tehnic, sistemul de reglementare al activităților de explorare-exploatare al gazelor de șist.

2. Autoritatea publica centrală pentru protecția mediului, împreună cu autoritățile locale nu s-a implicat în ducerea la îndeplinire și respectare a prevederilor art. 70 privind „informarea publicului asupra riscurilor generate de funcționarea sau existența obiectivelor cu risc pentru sănătatea populației și a mediului.”

3. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului nu s-a implicat pentru a impune respectarea de către autoritățile teritoriale a principiilor care stau la baza legii protecției mediului, respectiv „principiul precauției în luarea deciziei” și „principiul acțiunii preventive” în modul de reglementare al acestor noi tipuri de activități, referitoare la exploatarea gazelor de șist în România.

4. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului a manifestat dezinteres total în punerea efectivă în aplicare a prevederilor art. 75 din prezenta lege ”în situațiile sau în cazul producerii unor dezastre naturale în anumite zone ale țării (ex. localitatea Izvoarele, jud. Galați și nu numai), privind „propunerea, în situații speciale constatate pe baza datelor obținute din supravegherea mediului, declararea prin hotărâre a Guvernului de zone de risc înalt de poluare în anumite regiuni ale țării și elaborează, împreună cu alte autorități centrale și locale, programe speciale pentru înlăturarea riscului survenit în aceste zone, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. După eliminarea factorilor de risc înalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evoluției stării mediului, zona respectivă este declarată reintrată în normalitate;”

5. Prin inacțiunile manifestate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului se ajunge în situația nedorită de a expune la încălcarea legii conform prevederilor art. 68 lit. a) „deținătorii de terenuri, cu orice titlu, precum și orice persoană fizică sau juridică care desfășoară o activitate pe un teren, fără a avea un titlu juridic, au obligația să prevină, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului geologic”.

Față de aceste sumare constatări, la care se mai pot adăuga și multe alte deficiențe de natură a aduce atingeri drepturilor fundamentale ale omului, referindu-ne la dreptul la viață, sănătate, libertate, dreptul la proprietate și prosperitate, rezultat prin încălcările repetate a prevederilor din Legea mediului nr. 265/2006 și din Legea apelor nr. 107/1996,

solicităm demiterea din funcție a doamnei ministru Rovana Plumb și a doamnei ministru Lucia Varga, demnitari care au manifestat pe tot parcursul derulării mandatului lor, numeroase atitudini sfidătoare la prevederile atribuțiilor care le revin din cele doua legi menționate.

În susținerea cererii de demitere a celor doi demnitari, menționăm și manifestarea continuă din partea acestora a unor atitudini de dezinformare a publicului și de înșelare a așteptărilor acestuia prin numeroasele afirmații publice făcute înaintea actului de investire a acestora ca miniștrii, prin care au specificat clar: ”în România nu se va accepta desfășurarea activităților de exploatare a gazelor de șist, cât și promovarea proiectelor de exploatare a resurselor auro-argintifere prin utilizarea cianurilor din perimetrul Roșia Montană”.

Această Declarație a fost redactată și prezentată la Mangalia la inițiativa:

Asociației Profesioniștilor în Protecția Mediului – Decan, dr. Mircea Vintilescu,
1907559_602971906456097_43582594_n 1797425_602971896456098_1643811887_n 1782088_602971903122764_700800081_n
Mișcarea Euro-Civică Romană, organizația DobroGeea și
Centrul pentru Resurse Civice – Președinte, Cosmin Barzan

la care au aderat toți cei peste 300 de participanți la Conferința desfășurată la Mangalia, aceștia fiind reprezentați prin persoane fizice, numeroase grupuri de voluntari și activiști în domeniul protecției mediului înconjurător, organizații neguvernamentale, cât și unele formațiuni politice neparlamentare.”

Lista pentru semnăturile de adeziune pentru susținerea acestei Declarații rămâne deschisă pana pe data de 20 martie.

254062_117289005024392_641862_aIPOTEZE ÎNGRIJORĂTOARE
DE CE FIERBE APA DIN FÂNTÂNI ÎN LOCALITATEA IZVOARELE?

Prof. Dr. Mircea Vintilescu

„Ca hidrogeolog cu multă experiență în domeniu, am abordat de nenumărate ori problemele legate de starea calității apelor subterane din România. […]

Interesante sunt consecințele care ar putea afecta acviferele. Creșterea temperaturii apei peste valoarea normală naturală, mărește gradul de dizolvarea al mineralelor din granula de rocă de către apă și asigură o mai mare dispersie a acestora în acvifer. În aceste condiții este de așteptat ca să se intensifice în zona localității Izvoarele creșterea mineralizării apei, a conductivității electrice, o modificare a pH-ului, o creștere continuă a concentrației unor cationi și anioni specifici mediului permeabil, creșterea concentrației în gazele rezultate din reacțiile chimice și din dizolvări. Aceste fenomene sunt în general vizibile și ușor de identificat fie de consumator, fie de cei care monitorizează această resursă de apă.

Aceste modificări calitative ale acviferului pot afecta însă starea de sănătate a consumatorului direct (om, animal sau plantă), fie pe termen scurt, mediu sau lung, dacă apa este consumată ca atare și identificată de utilizator că și-a modificat parametrii calitativi, în condițiile în care nu se asigură surse de apă alternative sau complementare.

Cel mai periculos fenomen care se poate produce însă, dar care nu poate fi vizibil sau identificat cu ușurință, este migrarea ascendentă, pe verticală, respectiv pe liniile de falie a gazelor conținute în unele roci situate în zonele profunde. Acestea au caracter foarte nociv, se dizolvă în cea mai mare parte în apă, contaminând acviferele cu cele mai perfide componente chimice (oligoelemente) greu și costisitor de depistat cu aparatura simplistă care este în dotarea celor mai multe laboratoare de hidrochimie.

Soluția apă-gaz toxic intră în reacție cu roca magazin și dau elemente noi, nespecifice acviferului, dar care în cele mai multe cazuri au un efect toxico-nociv foarte grav fie pe termen scurt fie pe termen mediu pentru sănătatea utilizatorului direct al apei.

Specialistul japonez îmi vorbea de apariția unor noi maladii/boli, necunoscute și necatalogate, dar deosebit de agresive asupra sănătății omului, dar mai ales la copii și tineri, în zonele unde se produc seisme, la majoritatea populației care se alimentează cu apă din subteran.

Cred că acesta este fenomenul cel mai îngrijorător asupra căruia autoritățile naționale, județene și locale trebuie să-i acorde cea mai mare atenție, respectiv să asigure o monitorizare adecvată a calității surselor de apă din subteran și să informeze corect cetățeanul. […]”

Articol integral pe Nasul TV

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031