DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Ing.-Marian-Rizea-despre-gazele-de-sist„Sunt col (r). prof. univ. dr. ing.  Marian RIZEA. Cei mai mulţi dintre destinatarii acestui mesaj mă cunoaşteţi, cu bunele şi mai puţin bunele lucruri pe care le-am făcut în cei 25 de ani ca ofiţer de informaţii şi contrainformaţii economice.

Sunt inginer petrolist şi mi-am dat doctoratul în 2001, după mai bine de 5 ani de cercetări în care, sub coordonarea distinsului prof.univ.dr.ing. George IORDACHE de la UPG Ploieşti, am studiat în schelele Tg. Ocna, Ocnele Mari, Ocna Mureş etc. „exploatarea zăcămintelor de sare, prin dizolvare cu ajutorul sondelor”, cu o teză în premieră naţională. Respectabilii membri ai comisiei de doctorat, dar şi cei care au fost în sală la susţinerea publică, îşi amintesc poate cât de mult am insistat în încheierea expunerii ţinute în amfiteatrul Ap10 al UPG Ploieşti să se sesizeze în mod oficial atât reprezentanţii SALROM Bucureşti (prezenţi în sală), cât şi ai celorlalte instituţii abilitate, despre pericolul iminent al producerii de catastrofe tehnico-ecologice, prin prăbuşirea plafoanelor unor câmpuri de exploatare a sării, în schelele mai sus menţionate, dar şi în alte zone. Mă ofeream atunci, împreună cu conducătorul meu de doctorat, să efectuăm gratis o lucrare de consolidare subterană a unor burdufuri subterane de saramură, după o reţetă şi tehnologie proprie, cu sprijin financiar şi tehnic din partea Ministerului Industriei. Semnalul meu public era un strigăt de disperare şi mare îngrijorare, rezultat al cercetărilor efectuate, un punct de vedere ştiinţific pe care doar câteva persoane iniţiate l-au putut înţelege în profunzime.

La aproape o lună de la afirmaţiile mele publice au avut loc acele accidente tehnice la Exploatarea Ocnele Mari, judeţul Vâlcea, mult mediatizate, cu pierderi materiale mari şi consecinţe sociale negative, pe măsură.

Guvernul luase hotărârea alocării câtorva zeci de miliarde de lei pentru reabilitarea zonei. Am obţinut acceptul şefilor ierarhici (aşa cerea regulamentul militar-eram ofiţer în activitate) şi am prezentat soluţia tehnică pe care o stabilisem cu distinsul conducător de doctorat, la doi politicieni prahoveni, foarte cunoscuţi, pe care i-am vizitat la biroul teritorial, arătându-le documentaţia tehnică, care au apreciat iniţiativa şi au promis că vor face demersurile necesare, la guvern. Unul, care a trecut în lumea celor drepţi, l-a rugat pe celălalt, un traseist politic, astăzi încă în Parlamentul României, să intervină direct la premierul Adrian Năstase. La câteva zile am primit un telefon de la o tipă care susţinea că sună în numele unei persoane guvernamentale importante şi m-a rugat să fiu pregătit să mă prezint la Guvern. Nici până azi nu m-a mai chemat nimeni la Guvern, însă, între timp, au mai fost câteva prăbuşiri de câmpuri de exploatare, cel mai recent în 26 decembrie 2010 la Ocna Mureş. Am aflat că politicianul în funcţie (nu-i dau numele pentru a nu-i face o şi mai mare publicitate, fiind implicat într-un dosar penal mediatizat) ar fi sprijinit un SRL de apartament, desprins din Institutul de Cercetare a Sării Cluj, să obţină un contract de consolidare a exploatărilor de saramură de la Ocnele Mari, în valoare de câteva miliarde de lei. Patronul acelui SRL a decedat la puţin timp, lucrările au rămas nefinalizate, iar banii…

Multe dintre situaţiile critice similare, pe care le-am identificat pe teritoriul naţional în ultimii 15 ani, le-am inserat în cartea „Asigurarea Securităţii Ecologice–Evaluarea riscului”, Editura Academiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, ISBN 973-8297-68-0, pg. 211, 2005, pentru care, am primit o scrisoare de felicitare şi apreciere de la Directorul de atunci al SRI, domnul gl.mr. (r) conf.univ.dr. Alexandru-Radu TIMOFTE. Printre problemele subliniate în carte se află cele referitoare la Roşia Montană, haldele de steril radioactiv aflate în apropierea unor aşezări urbane, închiderile necorespunzătoare de mine de cărbuni, neecologizarea a mii de sonde PETROM (un subiect aflat pe ţeavă la) etc., etc.

Poate că nu aş fi scris aceste rânduri dacă nu aş fi primit (probabil şi mulţi dintre Dvs.) astăzi e-mailul de mai jos:

“Băsescu a făcut presiuni asupra SRI pentru ca acesta “să lase in pace” afacerea gazelor de șist.

Sursele confirma implicarea lui Traian Băsescu in „Afacerea Chevron” si interesul sau direct, exprimat in mod clar si nemijlocit:

La bilantul SRI de acum doua saptamani, adica cu o saptamana inainte ca MRU sa semneze cele 3 HG-uri secretizate prin care Chevron a primit in exploatare terenurile de la Marea Neagra, Traian Basescu a avut in discursul sau tinut in fata ofiterilor SRI, in absenta presei, o interventie cel putin ciudata.

Exploatarea gazelor de sist este foarte importanta si binevenita si cine spune altceva atenteaza la siguranta energetica nationala”, a spus Basescu, fara nicio legatura cu restul temelor din discursul sau. SRI-istii din sala au prins insa rapid mesajul, adica lasati-i in pace pe aia de la Chevron, nu va puneti de-a curmezisul, si au primit cu hohote de ris avertismentul Presedintelui. “Hahaha, sa mori tu!”, s-a auzit din sala in care se asternuse o liniste mormantala la finalul interventiei basesciene, cind spionii lui Maior au refuzat sa aplaude discursul prezidential.

Basescu s-a facut stacojiu la fata si n-a mai deschis gura.”

NU comentez textul! Nu am făcut şi nu fac politică. Ştiu doar că „nu iese fum fără foc”.

Dar, pentru că de mai bine de două luni tot scriu (la Monitorul de Petrol şi Gaze Bucureşti, Pulsul-geostrategic Braşov, sesiuni de comunicări ştiinţifice, diverse ziare etc.) despre posibile efecte negative în plan ecologic prin utilizarea tehnologiei de fracturare hidraulică (fisurare hidraulică) în exploatarea gazului de şist, iar bâlbele de la nivelul decizional cel mai înalt au produs îngrijorare şi nelinişte în rândul cetăţenilor României, solicit public, în baza dreptului de cetăţean al acestei ţări şi a Legii nr. 544 din 2001 (privind accesul la informaţiile de interes public), ca reprezentanţii legali ai statului să facă publice următoarele:

- Studiul de impact privind mediul înconjurător al lucrărilor de foraj pentru cercetare, efectuate de firma CHEVRON în perimetrul Nepun din platoul continental al Mării Negre.

- Ce garanţii legale dă statului român firma respectivă sau firma care va trece la exploatarea gazelor de şist din zona litoralului românesc, în cazul unor accidente tehnice cu consecinţe ecologice în proximitatea perimetrului Neptun? Dar a celorlalte potenţiale exploatări din România?

- Ce tehnologii de intervenţie vor fi utilizate dacă se va produce infestarea accidentală a pânzei freatice din zonele de lucru?

Ar mai fi multe întrebări de pus, inclusiv despre modul în care s-au încheiat aceste contracte, cât câştigă sau ce pierde statul român, dacă au fost respectate prevederile legale, dar acestea ar trebui să fie puse de către organele abilitate, în timp util.

Ceea ce mă îngrijorează pe mine este conţinutul unui e-mail pe care l-am primit în martie 2010 de la nişte specialişti petrolişti şi geologi. Atunci nu i-am acordat prea mare atenţie. Nu ştiu unde a apărut articolul de mai jos, dar fiind public, rog pe cei care care cunosc şi înteleg pericolul ce ne paşte odată cu producerea de mici cutremure prin utilizarea tehnologiei de fisurare hidraulică şi asocierea acestora cu acela al reactivării faliei seismice pe direcţia Vidraru-Snagov- Shabla (Bulgaria), să tragă un semnal de alarmă, înainte de a fi prea târziu.

Las pe fiecare dintre dumnevoastră să citească acest e-mail (pe care îl păstrez şi-l pot retransmite celor interesaţi) şi să trageţi concluziile necesare.

Cred că nu trebuie să fii mare specialist în geologie ca să realizezi că producerea de mici cutremure prin fisurarea hidraulică în perimetrul Neptun din Marea Neagră, poate activa ireversibil falia mai sus-menţionată şi poate aduce mai aproape în timp un cutremur devastator.

S-a reactivat falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla, mai periculoasă decât cea din Vrancea

Pentru România sunt două veşti în ceea ce priveşte seismicitatea: una proastă, cealaltă foarte proastă. Profesorul universitar Vasile Mocanu spune că ne putem aştepta oricând la un cutremur în zona Vrancea, care ar putea avea 7,6 grade Richter, adică mai mult decât cel din 1977. În plus, s-a reactivat falia tectonică Vidraru – Snagov-Shabla (Bulgaria), care poate produce seisme cu efecte mult mai grave decât cel din Vrancea.

Vrancea nu este singurul focar seismic din România. Dacă aici cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau la 100 de ani.

Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru – Snagov – Shabla (Bulgaria) – linie roşie groasă – s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea

“România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru- Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.r.), care se prelungeşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a întâmplat în Haiti, de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi pagube atât de mari, cum a fost cazul recent din Chile.

“Trebuie să ne obişnuim cu ideea că suntem într-o zonă seismică. În Chile, de pildă, a fost cutremur de peste 8 grade, urmat de replici puternice, dar nu au fost aşa multe victime şi pagube materiale. Asta pentru că ei îşi contruiesc locuinţele pe structuri de şină de cale ferată. Adică ştiu că stau într-o zonă activă seismic şi sunt pregătiţi”, a adăugat profesorul Victor Mocanu.

Dacă priviţi cu atenţie direcţia faliei, veţi vedea că aceasta este tangentă perimetrului NEPTUN din Marea Neagră unde urmează să se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de şist, interzisă în mai multe ţări europene şi celui de securitate seismică al centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Oricând putem avea o Fukushima pe teritoriul naţional! Este cazul ca toţi specialiştii români din ţară şi străinătate,(cercetători, profesori universitari, ingineri geofizicieni, geologi, petrolişti şi gazişti) care au cunoştinţă despre riscurile şi ameninţările de acest gen, inclusiv Academia Română să-şi spună punctul de vedere pentru a se lua o decizie corectă, în privinţa oportunităţii trecerii la exploatarea gazului de şist din perimetrele concesionate.

Doamne, ocroteşte ROMÂNIA!”

Marian RIZEA

Ploieşti-Romănia

19.04.2012

Sursa: Cotidianul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031