DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

chevron dobrogeaRaportul Comisiei de Experţi  în urma audierii publice pe tema: “Explorarea  şi exploatarea gazelor
de şist în România. Încotro?”- rezumat Georgeta Elisabeta Ionescu -
28 noiembrie 2012

Audierea publică a fost organizată pe 16.11.2012, în cadrul proiectului “Gazele de şist – o nouă provocare”,  proiect dezvoltat de Asociația Alma-Ro (www.alma-ro.ngo.ro ) şi de Coaliția pentru Mediu şi finanțat de Fundația pentru Parteneriat şi CEE Trust.

Comisia de Experţi este alcătuită din:

Liana Popa,  inginer geolog, Fundaţia pentru Pluralism,

Afrodita Iorgulescu, matematician, prof. univ. dr. , pensionar de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică

Alexandru Taşnadi, economist şi matematician, prof. univ. dr. la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Economie Generală.

Comisia de Experti  a studiat cele  22  depoziţii scrise ( [1]-[18] si [1’]-[4’]) şi a audiat

21 de martori ([6] absent), plus 4 persoane din public ([P1]-[P4]).

Problema operării  gazelor de şist (gaze neconvenţionale) a împărţit românii în două tabere:  unii  sunt contra operării  lor (şi sunt catalogaţi  de tabăra adversă ca  susţinători  ai  intereselor Rusiei, deoarece România  importă gaze naturale convenţionale  în principal din Rusia), ceilalţi sunt  pentru operarea lor (şi sunt catalogaţi de tabăra adversă ca susţinători ai  intereslor SUA, deoarece cele 4 acorduri petroliere existente  pentru gaze de şist au fost eliberate companiei americane Chevron).

Ne propunem  în acest raport să prezentăm şi să susţinem, cu argumente, pe baza depoziţiilor, interesele naţionale  în această problemă.

Conform Constituţiei, Art. 135, Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional.

Să observăm  însă că nu a fost  definit “interesul naţional”, nici în Constituţie, nici în legile minelor/petrolului.

În perioada  1990-1995, regimul juridic de punere în valoare a petrolului a fost

‘împărţirea producţiei’ (prin ‘Contractul de Împărţire a Producţiei’ (Production Sharing Agreement – PSA)). Împărţirea producţiei a apărut în 1966, în Indonezia, ca alternativă la concesionare în domeniul petrolier. …Caracteristicile de bază ale PSA sunt: Petrolul este proprietatea statului care aduce o companie de petrol străină (CPS)   să exploreze şi  … să  dezvolte resursa. CPS operează pe riscul şi cheltuiala sa, şi primeste o cotă specificată din producţie ca recompensă. Astfel, diferenţa principală faţă de concesiune este  proprietatea resursei minerale.  Dacă sub concesiune tot petrolul crud produs aparţine lui CPS, sub PSA  el este în proprietatea guvernului gazdă, şi cota din producţie alocată lui CPS poate fi privită ca plată sau compensaţie pentru riscul asumat şi pentru serviciile oferite.

După 1995,  legile separate ale petrolului (din 1995, 2004)  şi minelor (din 1998, 2003) au înlocuit împărţirea producţiei cu concesiunea, fiind  din ce în ce mai defavorabile statului român:  legea petrolului  nr. 134/1995 prevedea concesionarea, cu redevenţă  variabilă în natură, pentru ca în  legea petrolului nr. 238/2004, redevenţa petrolieră  să devină fixă, în bani, nu în natură.

Să observăm că pentru o ţară săracă, cum este România, este avantajoasă  împărţirea producţiei şi nu concesiunea.

Cf. legii petrolului nr. 238/2004:

Gazele naturale cuprind gazele libere din zacaminte de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz  condensat.

Acordul petrolier este pentru explorare-dezvoltare-exploatare, in 30 de ani;  explorarea are trei etape: cercetare, prospectare şi explorare geologică; titularul acordului petrolier are dreptul  să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin,  inclusiv să le exporte.

Să observăm că  gazele naturale de care se ocupă legea petrolului se mai numesc şi “gaze convenţionale”; deci, legea petrolului   se ocupă  doar de gazele  naturale convenţionale, nu şi de restul gazelor naturale, numite “gaze neconvenţionale” (printre care se află  gazele de şist) !

Guvernul a  concesionat in martie 2012 companiei americane Chevron   trei perimetre în Dobrogea de sud (perimetrele Vama Veche, Adamclisi si Costinesti), cu ieşire la Marea Neagră,  în suprafaţă totală de 2.700 km2,   pentru  gazele de şist, prin 3 acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare,  încheiate între ANRM (martorii [7] şi [8]  au semnat) şi  Chevron România Holdings  B.V.(subsidiara olandeză a companiei americane Chevron) .

La 29 februarie 2011, Chevron a achiziţionat 100 % de la Regal Petroleum acordul petrolier  pentru gaz,  pentru perimetrul EV-2 Bârlad de 6.257 km2. Acordul  petrolier  a fost aprobat lui Regal Petroleum  prin HG nr. 2283 din 9.12.2004; explorările erau planificate să înceapă în 2012.

Moratoriul instituit de Guvernul Ponta  a oprit operaţiile legate de gaze de şist.

Cele trei acorduri petroliere  deţinute de Chevron în Dobrogea au fost declasificate la cererea societăţii civile şi au fost puse pe site-ul ANRM. Acordul petrolier deţinut de Chevron pentru Bârlad  nu a fost  încă declasificat.

Din acordurile declasificate ale Chevron în Dobrogea, am putut observa două lucruri:

– (1) că  toate cele trei acorduri conţin la pagina 7, următoarea definiţie:

*Gaze naturale* sunt  gazele libere din zăcămintele  de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei,  gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz  condensat  precum şi gaze neconvenţionale.

Dacă  comparăm această definiţie  a gazelor naturale  din  cele trei acorduri  cu  definiţia gazelor naturale  din Legea petrolului nr. 238/2004, cu care trebuia să coincidă,  observăm că apare ceva în plus: “precum şi gaze neconvenţionale.”

Este proba  că  Legea petrolului nu se referă şi la gazele neconvenţionale şi că deci cele trei acorduri sunt ilegale.

– (2) În Anexa 1 de la sfârşitul fiecăruia din cele trei acorduri se află  scris „Programul minim de lucrări de explorare” pentru maximum 8 ani, identic la toate trei. Deci, în cele trei acorduri petroliere  de explorare-dezvoltare-exploatare din sudul Dobrogei  sunt detaliate  doar lucrările de explorare (în valoare totală  de 3 x121.280.000 =363.840.000 USD pentru 8 ani).  Aceasta explică de ce unii vorbesc de exploatare (acordul este de explorare-dezvoltare-exploatare, pentru 30 de ani) , alţii de explorare (sunt aprobate lucrările  doar pentru faza de explorare, care durează maximum 8 ani) !

Sudul Dobrogei  este ameninţat de reactivarea faliei seismice Vidraru-Snagov-Shabla, conform opiniei prof.dr. academician Mircea Săndulescu, iar zona Bârladului se află în apropierea celebrei zone seismice Vrancea.

Motivaţia sprijinirii exploatării gazelor de şist în România de către Chevron, făcută publică  de către domnul Preşedinte Traian Băsescu este că gazele de şist obţinute ar ajuta la realizarea independenţei României de importul de gaze ruseşti .   Domnul preşedinte ignoră, cu bună ştiinţă sau nu, că Chevron deţine (în afara legii petrolului) cele 4 acorduri petroliere în proporţie de 100%, că redevenţa pe care trebuie să o dea Statului este în bani, nu în natură (adică nu  în gaze de şist)  şi că Legea petrolului îi dă dreptul lui Chevron “să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, inclusiv să le exporte. Aşadar,  să  fie foarte clar, Chevron nu are obligaţia să  vândă României  gazele de şist obţinute, poate să le ducă în SUA,  şi deci România va obţine foarte probabil  ZERO gaze de şist de la Chevron.  Sau le  va obţine cumpărându-le. Aşa va căpăta  România independenţa  energetică  de gaze?  nu mai cumpără de la ruşi gaze convenţionale,  cumpără de la americani gaze neconvenţionale româneşti, făcând prăpăd ecologic în România?

Facem observaţia că cei doi martori la Audierea publică  din partea  ANRM  ([7] şi [8]),  sunt  tocmai   Directorul General, dl.  Dorin Octavian Cojocaru,  şi  respectiv fostul Preşedinte  ANRM , dl. Dr.ing. Alexandru Pătruţi,  adică cei care au semnat cele trei acorduri petroliere ale Chevron în Dobrogea  în 2011.

Concluzii la argumentele PRO (în număr de 14):

(0) Martorii care sunt favorabili operării gazelor de şist  au în depoziţiile lor, pe lângă argumente PRO, şi argumente CONTRA  (de exemplu [8]).

(1) Se observă din depoziţiile specialiştilor favorabili  exploatării gazelor de şist  că  se contrazic între ei pe diverse probleme majore. De exemplu:

–  [7] spune că fluidele de fracturare utilizate în FH nu pot contamina direct stratele acvifere, pe când   [6]  spune ca le pot contamina,

–  tot [7] spune că în faza de explorare  (care are trei etape: documentare +cercetare (2 ani), prospectare (2 ani), explorare geologica (3,4 ani)),    operaţiile  petroliere  pentru gazele conventionale  sunt identice  cu operaţiile petroliere  pentru  gazele  neconvenţionale,  pe când  [8] spune că nu sunt identice (diferă în etapa de explorare geologică, unde se face FH); amănuntul acesta este foarte important pentru a vedea dacă se poate  realiza  etapa de explorare a gazelor  neconvenţionale cu legea petrolului actuală (care este pentru gaze convenţionale): conform  [7], se poate realiza, conform [8], nu se poate realiza – dar amândoi, şi alţii ca  [11], [13],  cer în cor demararea explorării gazelor de şist (sub actuala lege a petrolului) – ceea ce este ILEGAL!.

(2) Se observă din luările de poziţie  ale specialiştilor favorabili exploatării gazelor de şist:

a)  teama, nefondată,  neexprimată explicit, că dacă  va fi interzisă operarea gazelor de şist în România, nu va mai putea fi argumentată şi susţinută  pe viitor  cercetarea academică de specialitate şi folosirea fondurilor europene pentru programe care finanţeaza în mod expres cercetarea şi ştiinţa. Specialiştii îşi văd deci doar interesul lor ştiinţific, nu şi interesul general al României.

b)  ignorarea  aspectelor  de legislaţie şi de legalitate în care au fost obţinute cele 4 acorduri petroliere pentru gazele de şist; specialiştii îşi pun cu bună-ştiinţă  „ochelari de cal” ca să nu vadă  în stânga sau în dreapta.

În consecinţă, se observă:

–  minimalizarea până la ridicol a  riscurilor explorării/exploatării gazelor de şist; se compară  de exemplu riscurile FH cu riscurile  mersului  pe bicicleta [4];

–  se spune că FH  nu este  nouă, este veche de 50-70 de ani [8],  [11],  [13],  deci nu trebuie să ne sperie; nu principiul FH, vechi,  ne sperie, ci  modul  nou cum este el folosit acum la extragerea gazelor de şist.

(3)  Scopul argumetelor PRO:   se doreşte demararea  explorării gazelor de şist, pentru a avea – se spune –  informaţii sigure despre existenţa gazelor de şist în perimetrele respective (am văzut că  doar faza  de explorare  este aprobata  pentru început în acordurile petroliere deţinute de Chevron în sudul Dobrogei).

Pe de altă parte,  presa scrie că „Studii independente arată că România are rezerve semnificative de gaze de şist”. Dacă presa nu minte, sau nu  confundă rezervele cu resursele,  atunci  înseamna că se ştie că avem  rezerve de  gaze de şist.   Dar  atunci înseamnă că nu mai este nevoie să facem explorări. Şi înseamnă atunci  că presiunile care se fac sunt pentru începerea exploatării – în absenţa legislaţiei adecvate şi a unei analize macro adecvate, ceea ce este inacceptabil.

Concluzii la argumentele CONTRA (în număr de 43)

În esenţă, argumentele contra operării gazelor de şist în România  pot fi  sintetizate de  cuvintele unei mame din public [P2] : “între viaţă şi economie, aleg viaţa, pentru că economia poate fi salvată şi altfel”.

Concluzii finale

1) Acordurile petroliere  de explorare-dezvoltare-exploatare  a gazelor de şist aprobate  pentru Chevron  sunt în afara legii petrolului, deci sunt ilegale. În consecinţă, ele trebuie  să fie de urgenţă anulate.

2)  În lipsa Strategiei Naţionale de dezvoltare, a Strategiilor sectoriale de evoluţie, inclusiv a resurselor naturale,  şi fără definirea interesului naţional (înlocuit astăzi cu alte tipuri de interese),  fără o legislaţie adecvată foarte bine pusă la punct, avizarea unei investiţii de tipul valorificării gazelor de şist este inoportună.  În consecinţă,   Guvernul trebuie   să susţină în Parlamentul României proiectul de lege  privind interzicerea folosirii în România  a metodei fracturării  hidraulice  a rocilor în explorarea-dezvoltarea-exploatarea hidrocarburilor  lichide sau gazoase,  depus la Camera Deputaţilor.

Bucureşti,  28 noiembrie 2012

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930