DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

5b32eb60cf5349015c49bb6f8cbe5b91

Prin natura mea, îmi place sa chestionez lucrurile pe care le aud, să le trec prin diferite filtre, care țin atât de intuiție, cât și de analiza datelor la îndemână. De când am devenit, de voie, de nevoie, activist de mediu, trasătura asta a personalității mele a devenit și mai prevalentă. Pentru că, ocupându-te cu așa ceva, trebuie să fii de-a dreptul orb să nu vezi că la orice pas, companiile și guvernele încearcă să îți servească, ție și oamenilor, în  general, ceea ce cred ei că oamenii vor să audă. Am văzut-o cu diferite ocazii, de la marea mistificare privind accidentul de acum 5 ani de la Golful Mexic, până la minciunile legate de inexistența faliilor pe versanții unde se dorește amplasarea barajului de cianură la Roșia Montană.

Încă de când am auzit că Chevron părăsește România, nu mi-am permis să mă bucur peste măsură, cu atât mai mult cu cât înțelegeam că odată cu „dispariția” Chevron de pe firmament, care a consacrat, că vrem sa nu vrem noi activiștii, va duce la o perioadă de low în lupta antifracturare. Ceea ce s-a și întâmplat, de altfel, întrucât majoritatea oamenilor (da, oamenii, fie ei și activiști, sunt uneori comozi, si majoritatea se multumesc cu răspunsuri simple, pe care vor să le audă, și care să le permită să revină din nou la starea de optimism inițială), chiar activiști sau doar simpli cetățeni observatori ai subiectului, au văzut în presupusa retragere a Chevron finalul luptei antifracking in România. Cu cine am mai încercat să discut despre subiect și despre lupta antifrack după momentul anunțării presupusei retrageri a Chevron din România, mi-au spus nedumiriți că nu înțeleg de ce ne mai îngrijorăm, că doar Chevron a plecat.

Pe lângă discuția despre motivele pentru care a plecat Chevron din România, care a animat spiritele o perioadă (eu cred cu tărie că nu opoziția, destul de slabă, dacă e să comparăm cu Marea Britanie, unde se forează săptămânal noi sonde de explorare, în ciuda existenței unei rezistențe ca la Pungești, pe tot teritoriul Marii Britanii), întrebarea „care este adevărul despre plecarea Chevron din România?” a reînceput să îmi dea târcoale în ultimele zile. Am folosit mai sus adjectivul „presupusă”, referindu-mă la plecarea Chevron, pentru că, da, sunt încă sceptică referitor la plecarea lor din România.

De ce sunt, totuși, atât sceptică? 

Informația despre plecarea Chevron vine dintr-o singură sursă și face referire la un oarecare oficial Chevron, care, pe 20 februarie 2015, aflat la o conferință la Londra, spune că Chevron se pregătește să își strângă jucăriile din Europa, România fiind ultima redută, din care sunt în curs de demenajare. Știrea este preluată și amplificată atât de massmedia din România, cât și de cea internațională, încerându-se diferite speculații pe seama motivului acestei retrageri „istorice”. Interesant este că în toată perioada de după acest anunț, nu avem nicio declarație oficială a Chevron România, în acest sens. Cu atât mai puțin ai reprezentanților guvernului, care ne tot povestiseră anterior de cât de minunat va fi când ne vom elibera de dependența de 1% de gazul rusesc, care să ne spună ce vom face acum, că cel mai mare investitor strategic în România, Chevron, se retrage, năruindu-ne speranțele de independență de rusul cel belicos, care vrea să ne ocupe frumusețe de țărișoară pacifistă, care nu vrea decât să își apere sărăcia și nevoile și neamul, cu scuturi antirachetă.

Deci, singurul element care a declanșat această isterie a retragerii Chevron a fost o declarație cât se poate de neoficială. Efectul: nemăsurat. 99% din receptori au înghițit gălușca și au trecut la problemele de zi cu zi, corupție, război etc., convinși că pericolul gazelor de șist a trecut. 1-0 pentru PR-iștii Chevron. Efect maxim cu mobilizare minimă de resurse.

Am tot căutat un anunț oficial al companiei, și surpriză, pe lângă faptul că nu am găsit absolut nimic oficial, am mai făcut o descoperire: site-ul Chevron România s-a evaporat. Nicio urmă de el in tot spațiul virtual. Ca și cum nu ar fi fost niciodată pe aceste meleaguri, și totul, jandarmii de la Pungești, imaginea lui Tom Holst spunându-ne că o companie ca Chevron are toate resursele necesare pentru a se asigura că poate face față multor provocări de genul Puneștiului, și toate ar fi fost totul o plăsmuire a imaginației bolnave a activiștilor, incapabili să își ocupe viața cu alte lucruri mai utile sau mai înnobilante pentru suflet. Probabil la fel s-ar fi evaporat și dacă ar fi devenit responsabili petru o catastrofă ecologică, pentru că atât aranjamentul, cu cele 2 firme, una în România și una cu sediul în Olanda, le permitea lejer, precum și acordul 3 în 1, prin care statul român oricum se angaja să le curețe mizeria.

Ieri, însă, am dat peste două articole interesante, care m-au făcut să mă întreb și mai serios cât de reală este știrea privind retragerea Chevron din România: primul, despre intenția celor doi giganți petrolieri americani, Chevron și ExxonMobile (care deține perimetrele din Marea Neagră, alături de OMV Petrom) de a prelua falimentara echipă de fotbal cu nume tematic, Petrolul Ploiești. Că Exxon vrea să își tragă echipă de fotbal în România, nu e prea surprinzător, ca și strategie de greenwashing. O întrebare legitimă apare: ce interes ar avea Chevron să cumpere, alături de ei, o companie de fotbal într-o țară de unde s-a retras de curând? De ce nu merg să cumpere ceva în Argentina, unde deja fracturează? De regulă, aceste decizii de cumpărare a unor echipe de fotbal merg mână în mână cu activitățile economice desfășurate în spațiul respectiv.

Mai mult, tot ieri am dat accidental peste știrea conform căreia acțiunile pe bursă ale OMV Petrom am crescut nebănuit de mult, cu 6,12%, o creștere similară înregistrându-se în februarie 2012. Analiștii de la bursă observă „destul de multă agitaţie pe acţiunile OMV Petrom”. O creștere pe care nici analiștii bursei nu o pot explica în cadrul conjuncturii pieței, cu prețurile la petrol încă scăzute. Bănuiala lor este aceea că „investitori mari” ar fi cumpărat acțiuni la OMV Petrom, ducând la o creștere temporară a cotației acțiunilor OMV Petrom pe bursă. Cine să fie, totuși, aceste companii?

Un important indiciu în acest sens mi l-a oferit un alt articol peste care am dat tot ieri, și tot din întâmplare, pe Energy Focus, din 14 februarie, care vorbește de vizita lui Ponta în SUA, unde, surpriză, se întâlnește, printre altele, cu reprezentanții Chevron și Exxon Mobile, pentru a le prezenta, nici mai mult, nici mai puțin, procesul de listare internaţională a Petrom, Romgaz şi Electrica. Hmmm, să fi primit Chevron-mamă cea impulsuri noi din acest referat cu siguranță interesant prezentat de dragul nostru prim-ministru?

Mi-am spus în sine: Hmmm, cam multe articole descoperite pur întâmplător în aceeași zi, care mă duc pe același fir, ca să le ignor…

Ipoteză de lucru: Chevron a achiziționat o parte din acțiunile OMV Petrom, fie din cele deținute de OMV, fie din cele deținute de statul român (în ipoteza ele nu sunt încă blocate în cazul Micula), ducând astfel la creșterea temporară a cotației acțiunilor OMV Petrom pe bursă de ieri, 20 aprilie. fie din cele deținute de Fondul Proprietatea, sau de ce acționari mai are în ultima perioadă OMV Petrom.

Ce motiv ar avea Chevron să facă această mișcare?

Iată o explicație cât se poate de simplă: OMV Petrom deține perimetrele cele mai mari și mai productive din România. Și, bonus, acestea se suprapun peste regiunile petroliere ale României, adică acolo unde populația este deja obișnuită cu conviețiurea printre sonde, și unde gradul de acceptabilitate al populației privind existența sondelor noi este mult mai ridicat, lucru dovedit și de protestele slabe sau inexistente ale oamenilor din aceste zone cu ocazia prospecțiunilor seismice sau chiar la forajul de noi sonde. Este posibil ca Chevron să fi realizat că nu a avut o strategie foarte înțeleaptă de la început, mergând în zone exploatate până acum, cum ar fi Podișul Moldovei și Dobrogea de Sud (total improprii, oricum, datorită structurii geologice, activităților petroliere, încă din faza de explorare). Pentru Chevron, mult mai confortabil ar fi să se ascundă după poalele europene ale OMV Petrom, care nu are un trecut atât de pătat precum Chevron (cel puțin ca și documentare, deși realitatea din zonele unde OMV Petrom exploatează petrol și gaze în România este, pe alocuri, similară cu cea din Ecuador), și la a cărui campanie de greenwashing va trebui lucrat mai puțin, iar cumpărarea de acțiuni ar fi cea mai la îndemână soluție.

Bineînțeles, OMV Petrom are planuri de a fractura în România, lucru spus clar și de directorul ANR, Pătruți, într-un interviu din aprilie 2012, când scandalul gazelor de șist nu căpătase proporțiile de acum, darși identificat de activiști ulterior, odată cu descoperirea unor articole și prezentări ale reprezentanților companiei, care vorbesc de fracturarea hidraulică din Marea Neagră, dar și din discuția cu un reprezentant al unei companii petroliere mari, care a făcut un studiu privind sondele de explorare onshore din Europa, și care ne-a furnizat informația că OMV Petrom a forat cea de-a doua sondă de explorare pentru gaze de șst, încă din 2013. Bineînțeles, OMV a încercat să fractureze în tăcere în Austria, încă din 2011, însă atunci când opinia publică a aflat de aceste planuri, au fost supuși unei presiuni publice enorme, fiind forțați să renunțe la planurile din Austria. Cu siguranță nu și la planurile de fracturare din colonia austriacă, România, unde știu foarte bine, după cum spunea un reprezentant al mediului de business austriac pe subiectul land-grabbinugului, că politicienii români sunt foarte ieftini.

Un cuplu Chevron-OMV Petrom ar fi cu atât mai interesant din punct de vedere economic pentru exloatarea hidrocarburilor neconvenționale (și nu numai), cu cât Chevron ar veni cu expertiza pe fracturarea hidraulică, și cu garanția „protejării” afacerior investitorilor americani din energie prin intermediul parteneriatului strategic România-SUA.

Bineînțeles, aceasta este doar o ipoteză de lucru, care trebuie verificată în perioada ce urmează. Cert este că avem destule motive să ne îndoim de faptul că Chevron vrea să părăsească România fix în momentul în care Guvernul le pune companiilor petroliere o nouă pleașcă pe masă, și anume proiectul de lege impozitarea activităților petroliere, prin care se dorește eliminarea redevențelor, oricât de mici ar fi ele, și trecerea la sistemul de taxare bazat pe profit (un sistem care poate fi ușor fraudat de companii, care își vor ascunde profiturile prin inginerii contabile, ajungând să nu mai plătească statului absolut nimic, ba chiar statul ar trebui să le plătească pentru onoarea de ni se fi aerisit subsolul).

Cert este că dispariția bruscă a oricărei discuții legate de Chevron și de gazele de șist în România, odată cu presupusa plecare a Chevron, pune din ce în ce mai multe puncte de întrebare, pe care măcar cei care urmăresc îndeaproape subiectul sunt obligați să (și) le pună. Pentru că, la o analiză mai atentă a situației, totul pare doar ca o strategie de deturnare a atenției de la subiectul gazelor de șist, cu concursul (voit sau involuntar) al massmedia, care să permită continuarea nestingherită (de proteste și agitație în mass-media) a activității de explorare.

Un lucru este, însă, cert: fracturarea hidraulică nu este nici pe departe un subiect de domeniul trecutului. Pe lângă Chevron cel presupus plecat, mai sunt alte 43 de companii (dacă e să dăm crezare numărului enunțat de Băsescu în decembrie, când a răsuflat scandalul cu OUG pentru tăierea redevențelor), care, așa cum ne spune directorul ANRM, aproape toate sunt interesate inclusiv de extragerea hidrocarbrurilor neconvenționale prin metoda fracturării hidraulice. La ea se adaugă noi metode, precum gazeificarea subterană a cărbunelui, subiect de care mă voi cupa într-un articol viitor.

P.S: Și un îndemn pentru toată lumea: Nu credeți ceea ce vă spune mass-media, cercetați, chestionați, întrebați-vă!

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930