DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Tungsten Explorer, Arhiva foto a http://vantagedrilling.com/

Tungsten Explorer, Arhiva foto a http://vantagedrilling.com/

După cum ne spunea și Traian Băsescu acum trei ani, în urma unei vizite pe nava de foraj marin Deepwater Champion, care fora pentru Exxon și OMV Petrom (fiecare detinând 50% din acțiuni), pentru a determina cât gaz se găsește in Marea Neagră și cât anume ar putea fi recuperat, 2015 ar putea fi anul în care începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Gazul din Marea Neagră bate șistul

Bineînțeles, totul pentru „independența energetică” a României, un scop prezentat aproape ca unică rațiune de a exista a statului, în lipsa independenței de facto. Vizita lui Băsescu urma după anunțul făcut de consorțiul Exxon- OMV Petrom, cum că în Marea Neagră s-a făcut o descoperire istorică, un zăcământ de 42-84 miliarde de metri cubi, și asta doar prin forarea unei singure sonde, Domino 1, în perimetrul Neptun, situat la 170 de kilometri de țărm, o suprafață de 9900 kmp, în ape cu adâncime cuprinsă între 50 și 1700m. Cantitatea de gaze estimată reprezintă consumul României pe o perioadă între 3 și 6 ani.

Ziarele trâmbițau în 2012 un viitor glorios pieței de gaz interne, care urma să scape, în sfârșit, de dependența de gazul rusesc. Gazele de șist și gazele din Marea Neagră (de șist și convenționale, cine se mai obosește să specifice) erau panaceul tuturor problemelor economice ale României. Se găsise gaz încât să ne punem și în cap! Dar…care noi? Cu siguranță nu noi, românii, întrucât gazul, conform contractelor încheiate în baza Legii Petrolului, poate fi comercializat pe orice piețe, fără a avea măcar vreo prevedere legată de preempțiunea asigurării necesarului intern.

Și asta în condițiile în care, conform staisticilor oficiale transmise de România către Eurostat pentru același 2012, producția de gaze a României era de 130% din necesarul intern de gaze, adică după toate definițiile, excedentară. Cu toate astea, România ajungea să importe, pentru a oferi un alibi acestei bonanze a gazelor pe care Guvernul dorea să o bage pe gât cetățenilor, între 10 și 20% din necesarul său intern din Rusia, printr-o inginerie pe care băieții deștepți din energie sigur stiu să o explice foarte bine și care are legătură cu centrala de la Petrobrazi, doar că nu i-a întrebat nimeni de soarta gazului în surplus.

Vreme de peste 3 ani, companiile și-au văzut de foraje în tăcere, au continuat prospecțiunile seismice 3D (ca și pe uscat, cu mici excepții, când localnicii s-au revoltat), timp în care, în presă mai apărea câte o informație neanalizată de nimeni în profunzime, și care avea misiunea de a reconfirma, pentru piețele financiare, dar și pentru cei dispuși să creadă gogoașa independenței energetice, că e gaz destul în Marea Neagră și că vor începe forajele cât de curând posibil. Departe de ochii presei și ai publicului, mișcările de trupe, echipament și afacerile cu gazul încă neextras din Marea Neagră au continuat. Sigur pe ce va găsi în Marea Neagră, consorțiul Exxon-OMV Petrom a achiziționat, în octombrie 2013, o parte din perimetrele celebrei firme de apartament Sterling, care cumparase concesiuni în Marea Neagră înainte ca România să câștige procesul de la Haga privind Insula Șerpilor.

În vara lui 2014 a fost anunțată forarea unei noi sonde, Domino-2, pentru a putea evalua cu și mai mare acuratețe, cantitatea de gaz din Marea Neagră. De aseenea, în luna octombrie a anului trecut, OMV a demarat forajul pentru o a treia sondă, denumită Pelican South-1, la aproximativ 155 de kilometri de ţărm, în blocul Neptun. ”Explorarea pentru ţiţei şi gaze în zone unde nu au mai fost desfăşurate astfel de activităţi este complexă şi foarte detaliată, de multe ori fiind nevoie de ani pentru a fi finalizată. O înţelegere aprofundată a structurii geologice este esenţială înainte de a efectua investiţiile semnificative necesare pentru dezvoltarea unei astfel de descoperiri”, preciza John Knapp, directorul general al ExxonMobil Exploration and Production România.

Din ce în ce mai mult, discursul politicienilor despre independența față de gazul rusesc, mai ales în ultimele luni ale lui 2014, odată cu campania electorală și după numeroasele proteste în toată țara, s-a focusat aproape excesiv pe gazul din Marea Neagră, știind că în acest sens nu există încă o mișcare conturată de luptă împotriva forajelor off-shore. Chiar de ar fi existat această opoziție, amplasarea sondei de foraj tot ar fi făcut imposibilă orice încercare a contestatarilor de a verifica ce se întâmplă la platformă, la 170 km în larg.

Ponta și negocierea „corectă” în numele statului român

În 2013, la un an de la marea descoperire de gaze din Marea Neagră, după ce deja începuseră protestele împotriva gazelor de șist și opoziția din ce în ce mai mare a societății civile împotriva exploatării resurselor României de către companii străine (deja avuseseră loc protestele împotriva gazelor de șist și a Chevron de la Bârlad), Victor Ponta anunță, mândru nevoie mare, faptul că Romgaz, compania ÎNCĂ majoritară de stat, a intrat în consorțiu cu Exxon și OMV Petrom, grație muncii extrem de serioase a oamenilor in care el „a avut încredere”. Interesant este, însă, faptul că Ponta nu a catadixit să comunice care este valoarea participației Romgaz în consorțiu, mulțumindu-se să o califice doar „corectă”. Despre precepțiile lui Victor Ponta în ce privește conceptul de „corectiutudine”, mai ales când vine vorba de interesele statului versus cele ale grupurilor de interese, nu e cazul să elaborez. Este dificil de găsit date referitoare la participația Romgaz în consorțiul Exxon p OMV Petrom, probabil probabil pentru că Ponta si Romgaz nu au găsit că e necesar să comunice această informație total lipsită de interes pentru public…

Ba mai mult, Lucian Isar, care la momentul negocierii acestui contract, a făcut parte din echipa de negociere a Guvernului cu OMV Petrom,  vorbește, deși voalat, de faptul că Ponta a negociat cu OMV împotriva intereselor naționale, la fel ca și Marean Vanghelie, care îl acuză pe Victor Ponta că încerca să îl reducă pe Lucian Isar la tăcere în timpul negocierilor cu Petrom, atunci când acesta încerca să maximizeze profitul pentru stat. Este, astfel, evident cât de „corectă” este participația statului român, prin Romgaz, în consorțiul pentru Marea Neagră.

O companie cu sediul în off-shore aduce în țară capital record

În timp ce România stă cu ochii pe scandalurile cu blonde, generali de SRI și alte personaje, în spatele culiselor se pregătesc mișcări interesante legate de gazul din Marea Neagră, care atrag atenția, punctual, tuturor publicațiilor din domeniul financiar. În data de 30 ianuarie, internetul se umplea de articole care vorbeau de investiții de anvergură în Marea Neagră, făcute de o companie americană, pe fondul unei majorări record de capital – 890 milioane de dolari, respectiv 734 miliarde de euro.

Compania care face această majorare istorică de capital, Vantage Drilling Roco SRL, este asociată a companiei Vantage Holdings Cyprus ODC Limited, înregistrată, după cum o arată și numele, într-un paradis fiscal european, în Cipru. Compania din Cipru este o subsidiară a companiei Vantage Drilling, și ea cu sediul în alt paradis fiscal, în Cayman. Cele două sedii sociale ale companiei ne ajută să înțelegem cât de dornică este această companie să plătească taxe statelor pe unde are afaceri. Compania a fost înregistrată la RNC în august 2013, neavând niciun angajat, nici în 2013, nici în 2014. Cu toate aceastea, se pregătește de investițiile masive menționate mai sus. Scopul acestei majorări de capital rămâne, însă, secret. Economica.net a solicitat informații în legătură cu această majorare de capital, reprezentanții companiei refuzând să dea detalii.

Pentru a pune lucrurile în perspectivă privind dimensiunea neobișnuită a capitalului Vantage Drilling Roco, consorțiul Shell-TPAO (compania petrolieră a statului turc), plănuiește să investească 300 de milioane de dolari în activitățile de explorare ce vor avea loc la 100 de km de Istanbul, la adâncimi de 2000 de km.

Pentru ce ar putea fi această majorare de capital record?

Întrebările din massmedia legate de această majorare de capital sunt cât de poate de legitime, întrucât compania Vantage Drilling ar trebui să fie subcontractor al uneia din companiile care dețin perimetre în Marea Neagră, serviciile sale fiind cele plătite de companiile care dețin licențe (Exxon – OMV Petrom, Lukoil, Sterling etc. ) în Marea Neagră. Practic, aceste sume s-ar justifica dacă compania Vantage ar deține ea însăși concesiunile și ar trebui să facă investiții pentru exploatare. Din profilul său se vede, totuși, că este vorba doar de o firmă subcontractoare de vase de foraj de mare adâncime.

Când venea vorba de negocierea redevențelor, Victor Ponta a încercat mereu să inducă ideea că firmele care exploatează gaze de șist și cele din off-shore vor trebui sa beneficieze de condiții speciale de taxare (cât mai aproape de zero), întrucât „investițiile sunt mari și riscurile companiilor pe măsură”. Ideea avansată de companii, fără a da niciodată detalii prea multe, a fost aceea a faptului că se vor folosi „tehnologii noi”, care să crească gradul de recuperare a zăcământului.

Directorul de producție internă al OMV Petrom vorbea în 2013 de tehnologii de ultimă oră „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“. Creșterea presiunii din zăcământ se face, de regulă, prin injectarea de apă, împreună cu alte substanțe, tehnologie cunoscută drept fracturare hidraulică (de mare volum).

Este, așadar, posibil, ca în Marea Neagră să înceapă deja forajul la sonda de explorare care deja a fost forată, adică la Domino-1? Dacă ar fi așa, de ce ar trebui să vină subcontractorul cu capital propriu? În așteptarea unor răspunsuri convingătoare și pertinente din partea companiei, se pot naște multiple speculații legate de destinația acestei sume record, mai ales că ea vine de la o companie mică, comparativ cu giganții care operează în Marea Neagră – Exxon, OMV Petrom, Lukoil. Și dacă ar fi bani pentru foraj, de ce o sumă atât de mare? Surse apropiate finanțării domeniului petrolier au afirmat că această sumă ar fi mare pentru un foraj convențional.

În Marea Neagră – primele operațiuni de fracturare hidraulică multistage din Europa, marca OMV Petrom

În Marea Neagră, folosirea de „noi tehnologii”, atât de noi, încât au fost folosite în Europa pentru prima dată, în 2006.  Epoch Times faca analiza unui document descoperit întâmplător de activiștii împotriva fracturării hidraulice, în care angajații companiei descriu, pentru mediul de specialitate, operațiunile derulate în Marea Neagră, începând cu 2006. În prezentarea menţionată, autorii prezentării, angajaţi Petrom precum şi specialiştii internaţionali în fracturare hidraulică şi stimulare de zăcăminte, descriu cum a evoluat tehnologia fracturării din Marea Neagră, de la injectarea în sol de fluide bazate pe polimeri la fluide bazate pe apă marină şi propant, respectiv nisip.

Conform prezentării, Petrom se mândrea încă din 2009 cu faptul că a reuşit să realizeze trei operaţii de fracturare simultană printr-o singură pompare continuă de lichid ce a durat doar 8 ore, față de 9 zile, cu tehnologia anterioară. Concluzia este că prima fracturare hidraulică multistage din Europa, prin tehnologia antemenţionată, a fost făcută de către OMV Petrom.

Din experiment în experiment, Petrom a ajuns la concluzia că este mai eficient, din punct de vedere costuri şi timp, să nu mai cimenteze puţul orizontal în care fractura în 2009, cum proceda iniţial, ci să folosească o soluţie mai nouă, și mai puțin costisitoare.

Conform unei alte prezentări publice datate 24 martie 2011, avându-i ca autori pe trei angajaţi Petrom şi o serie de specialişti din partea Schlumberger, în 2010, Petrom ajunsese la performanţa de a realiza şase fracturări multiple simultane per puţ, faţă de 3, câte efectua în 2008-2009.

Prezentarea arată explicit că în 2010, OMV Petrom efectua fracturare hidraulică multistage în 5 puţuri din Marea Neagră, concluzia prezentării fiind că fracturarea hidraulică multistage, pe orizontală, este deja o realitate în Marea Neagră, compania făcând în continuare eforturi pentru perfecționarea tehnologiei, mai ales în ceea ce privește costurile de exploatare.

Prezentarea mai afirmă și că nava folosită pentru forj transporta, într-un sigur drum port-platformă în larg, 400 de tone de propant (nisip) și 100 metri cubi chimicale, fără să le specifice. Chimicalele și propantul, sunt amestecate cu apă de mare şi apoi pompante în sol, pentru a produce fracturi și a le menține deschise. Un film ne arată procedeul fracturării hidraulice multistage pe larg.

Ce se întâmplă cu lichidul de circulație inversă rezultat în urma forajului nu este specificat de niciuna din prezentările companiei. O variantă posibilă ar fi depozitarea lor direct la sursă, pentru a reduce și mai mult costurile de producție. Multiplele dezastre produse de OMV Petrom pe uscat, acolo unde daunele sunt mai greu de ascuns, dau serios de gândit în legătură cu soarta apelor uzate rezultate în urma fracturăii hidraulice din Marea Neagră.

Exploatările petroliere și pericolele pentru mediul marin și sănătatea umană

Cum este greu de verificat un posibil impact al activității companiilor în largul mării, activiștilor lipsindu-le dotările necesare pentru a sesiza poluarea în larg, singurele informații privind posibilele probleme de mediu datorate exploatărilor din Marea Neagră le extragem din studiile despre flora și fauna din Marea Neagră. Astfel, informațiile Mare Nostrum conform căror din Marea Neagră, au dispărut 21 de specii de pești valoroși, din cele 26, în ultimii 35 de ani, pe fondul exploatărilor petroliere, dar și al poluării cu deșeuri provenite din râurile tributare Mării Negre.

Bineînțeles, în contextul accentuării activităților în Marea Neagră din ultimii ani, se pune problema responsabilității companiilor care forează, aflate într-o goană constantă după profit și tentate să nu respecte regulile jocului, neexistând riscuri prea mari de a fi sancționați. Riscurile provenite din exploatările petroliere de mare adâncime au devenit cunoscute lumii întregi odată cu accidentul de la Golful Mexic, la platforma British Petroleum. Acest accident produce și acum urmări extrem de grave asupra mediului și locuitorilor de la Golful Mexic, deși urmările sale catastrofale au fost mușamalizate exemplar de statul american și de companie, prin folosirea unei substanțe care trebuia să ducă la neutralizarea petelor uriașe de petrol din larg.

Corexit, o substanță extrem de toxică, interzisă în Marea Britanie, a cărei toxicitate a fost ascunsă locuitorilor din zona Golfului Mexic, a produs depunerea unui strat gros de două sute de metri și lung de 35 de kilometri la adâncimi de 1100m, prin descompunerea petrolului de la suprafață, care afectează extrem de puternic întregul lanț trofic din golf, inclusiv omul, care ajunge să consume peștele de aici. Articolul acesta dă dimensiunea acopeririide care guvernul SUA a fost în stare în cazul Golfului Mexic, făcând să pară mult mai mic un dezastru de proporții uriașe, pe care erau ațintiți ochii de pe întreaga planetă, ale cărui efecte se simt și astăzi.

Ce se va întâmpla cu forajele de mare adâncime din Marea Neagră, în condițiile în care societatea civilă nu obține nicio informație legată de tehnologiile folosite, rămâne o mare nebuloasă, care va da naștere, în mod legitim, diferitelor suspiciuni. Știm doar că gazul care ar trebui să fie extras se dorește a fi transportat direct în Austria de către directorul încă în funcție al OMV Petrom, printr-o conductă care să lege România de Europa Centrală. Ba, mai mult, România se pregătește deja să încheie deja acorduri cu vecinii, în special cu Serbia, privind exportul viitor al gazelor din Marea Neagră, într-o ilustrare perfectă a ideii de independență energetică pe care tot încearcă să o vândă, cu mai mult sau mai puțin succes, românilor.

2 răspunsuri la Marea Neagră, gazul și dolarii. Pe urmele unui aport de capital uriaș al unui offshore din Cipru

  • cecilia patrahau spune:

    În articolul dumneavoastră apare o referire la ONG Mare Nostrum Constanţa şi aş vrea să stiu de unde aveţi informaţia, deoarece, cu siguranţă, nu am furnizat-o noi. Dacă este dintr-un articol din presa locală, oricum este scoasă din context, organizaţia noastră, dealtfel foarte deschisă către orice solicitare, are propriul punct de vedere pe acest subiect.
    V-am fi recunoscători să ne contactaţi pentru a afla direct, de la sursă, datele necesare documentării pentru un astfel de articol, care ne implică şi pe noi.
    Vă mulţumesc şi aştept răspunsul dumneavoastră.
    Cecilia Pătrăhău – PR, Mare Nostrum Constanţa

  • Vintilescu Mircea spune:

    Interesant este faptul că toate instituțiile de specialitate ale statului român privind controlul activităților de foraj pe mare și pe uscat nu au în dotare nici un instrumental necesar efectuării controlului atât asupra realizării forajelor, cât și al modului de exploatare al acestora.
    Cu toate că au această obligație dată prin lege, aceste instituții, când se fac presiuni din partea societății civile asupra lor, vin cu date obținute de ele fie în mod indirect, fie cu date fragmentate obținute de la executant.
    În aceste condiții statul român nu are nici un fel de control asupra acestor activități desfășurate de marile firme pe teritoriul ei, sau pe zonele de interes economic din Marea Neagră, dar din păcate nici nu se dorește ca să se dezvolte această activitate.
    Din zi în zi înțeleg din ce în ce mai bine de ce nu se dorește ca să se elaboreze și să se legifereze LEGEA PROTECȚIEI MEDIULUI GEOLOGIC, lege care este restantă chiar de la apariția Legii Mediului din anul 1995. Apariția unei asemenea legi ar reglementa multe lucruri care vor da mari bătăi de cap firmelor implicate în exploatarea resurselor din subsol.
    Rămâne de văzut cum societatea civilă va reuși să facă presiuni asupra corpului legiuitor român pentru a intra și noi în rândul țărilor civilizate din Europa și din lume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930