DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Spre deosebcn_image_0.size.fracking-01ire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scazut de permeabilitate si porozitate. Pentru a putea extrage  gazele de şist este necesara folosirea unei metode numită fracturare hidraulică / despicare / izbire (fracking) prin care se creste artificial permeabilitatea. Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa (Cornwell University, British Geological Survey, The Environmental Protection Agency) au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă. Motivele sunt enumerate mai jos.

  1. Tehnologia folosită

Fracţionarea hidraulică este singura metodă de extragere a gzelor de şist în acest moment. Se sapa mai intai un foraj vertical, care apoi se continua in plan orizontal, la adâncimi de 3-4km. Rocile sunt fisurate artificial, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru fiecare foraj. Sub o presiune imensă (1000 atm) o medie de 60 de milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare lovitură in sol, apa amestecta cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). In caz de accidente, sau utilizare necorespunzatoare a echipamentelor si utilajelor, aceste fluide pot contamina apele din subteran si cele de suprafata. Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al expertilor din Parlamentul European[1], datorită secretelor comericale compoziţia celor peste 700 de aditivilor care pot fi folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică. Conform unei liste oferite de New York State lista conţine:

  • 58  de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
  • 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
  • substanta (Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
  • 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
  • 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
  • 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
  • 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;
  • 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
  • 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Mai mult de jumătate din fluidul contaminat chimic rămâne în subteran. O parte din aceasta, împreună cu gazul se va deplasa lateral si ascendent prin fracturile naturale din roci putând să ajungă în apa subterană şi în sol. Restul de fluid care este retras (numit flow-back) se colectează în iazuri existând riscul să se scurgă în apa subterană. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon. Fluidele in amestec cu produsele chimice antreneaza şi elementele radioactive (precum radiul si radonul) din subsol pe care apoi le aduc la suprafaţă. Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. In SUA acolo unde exista imense suprafete nelocuite, impactul este mult mai mic decat in Romania si Europa unde exista o mult mai mare densitate a populatiei. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate in general timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz conveţional timp de decenii).

Metoda de explorare a gazelor de şist bituminos nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora.

Iar argumentul potrivit caruia se va face doar explorare nu se sustine prin faptul ca acordurile incheiate de Guvern dau drept de explorare SI EXPLOATARE pentru 30 de ani companiilor.

In stadiul final al explorarii se utilizeaza tot fracturarea hidraulica, pentru ca altfel nu au cum sa testeze calitatile zacamantului si capacitatea de extractie. 

Pentru fiecare foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! De asemenea, pe lînga chimicale toxice, apa reziduală conţine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radon derivate din straturile subterane. Apa folosită NU POATE fi purificată!

Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:

  • Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
  • Soluri toxice şi radioactive;
  • Poluarea aerului;
  • Cutremure şi alunecări de teren;
  • Cancer şi boli incurabile pentru oameni;
  • Distrugerea florei şi a faunei;
  • Infrastructură distrusă şi poluare fonică.

Boli

S-a studiat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este creştere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în creştere.

Experienta externă

În anul 2010 SUA a încetat producţia de gaze natural de şist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio şi Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autorităţile de control au raportat 250 de încălcări ale reglementărilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apă subteran fiind contaminat pe o suprafaţa de 23 km pătraţi. Interdicţia temporară a tehnologiei a fost aplicată în 15 state şi 67 de oraşe din SUA. În data de 08.12.2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a dat publicitatii primele rezultatele ale unui amplu studiu de cercetare, care arată că tehnologia de extracţie a gazului de şist este cauza poluării apelor subterane în zonele studiate.

În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de şist, ca urmare a numeroaselor proteste ale cetăţenilor.

În iulie 2011, după numeroase proteste civile, Franţa a devenit prima ţară care a interzis fracţionarea hidraulică prin lege. A încetat toate concesiunile pentru companiile care folosesc această metodă.

În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat explorările pentru gaze de şist ca urmare a producerii a mult de 50 de cutremure puse in legatura directa cu astfel de foraje, în ţinutul Lancashire.

În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea şi extracţia de gaze de şist, după numeroase proteste în mai multe oraşe ale ţării, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua ţară dupa Franţa care a interzis complet exploatarea gazelor de şist. Recent Cehia, Danemarca si Olanda au adoptat la randul lor moratorii.

În zonele dens populate din Canada şi Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind producţia de gaz de şist.

În Germania, după contaminarea ireversibilă a solului şi a apei într-un perimetru de mare anvergură în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analiză de mediu. S-a detectat benzen în apă (de 6 ori peste medie) şi în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care există exploatări ale gazelor de şist.

geolog Georgeta IONESCU

(https://www.facebook.com/notes/gaz-de-sist-antifracking-romania/cateva-informatii-despre-fracturarea-hidraulica-a-gazelor-de-sist/465052486887278)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
iunie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930