DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Sonde de fracturare hidraulică

drilling field

Sursa: Calgary Herald, traducere de Maria Olteanu

Soarele începea să apună peste o fermă în apropiere de Innisfail, la două ore cu mașina de, când un cap de sondă a început brusc să scuipe petrol și lichid de fracturare printr-un jet care ajungea la 20 de metri înalțime, îmbrăcând câmpul înzăpezit și copacii într-o ceață uleioasă. O operațiune de fracturare din apropiere doar ce introdusese fluide de fracturare în adâncuri, pentru a deschide fracturi în rocă și a elibera petrol de șist. Însă lichidele de fracturare intruduse la presiuni imense la adâncimea de 1850 de metri au perforat roca și au întâlnit o sondă veche, propulsând prin ea către suprafață 75.000 de litri de lichid de fracturare amestecat cu petrol în ianuarie 2012.

Instituția care reglementează domeniu energetic din provincia canadiană Alberta a descris, ulterior, ca o “comunicare” între două sonde – una dintre cele 40 de astfel de “lovituri de fracturare” care au fost semnalate în provinciile Alberta și British Columbia din 2009. Autoritățile de reglementare și supervizare au introdus noi reguli, în încercarea de a evita asemenea interacțiuni, dar, pe măsură ce crește aglomerația în subteran, (n.red.: datorită numărului în continuă creștere de sonde verticale și orizontale), cei care observă fenomenul consideră că este vremea unei discuții serioase despre modul în care găurile și fracturile făcute de om în subteran compromit peisajul și resursele subterane. Continuarea

sonda foraj

Echipa Fara Fracturare a primit inca din vara informatia in legatura cu existenta unei sonde noi undeva la Bocsig, in judetul Arad. Intrucat nu am avut posibilitatea de a ne deplasa pe teren, am incercat sa tinem cazul sub observatie de la distanta.

De curand, insa, membri ai recent-infiintatei Asociatii Salvam Campia de Vest, o asociatie care cuprinde 14 primarii din judetul Arad care lupta impotriva fracturarii hidraulice, au reusit sa se deplaseze la aceasta sonda si sa incerce sa elucideze „misterul” din jurul acestei sonde. Mentionam faptul ca perimetrul pe care se afla sonda apartine Romgaz. Continuarea

Emisiunea din 14 septembrie.

Emisiunea din 14 septembrie.

Acum aproape peste 3 ani a început să circule pe internet filmul lui Josh Fox, Gasland (Ținutul gazului), în care aflam cu toții despre un război dus în tăcere de fermieri americani împotriva unor giganți. La momentul respectiv, nu ne puteam imagina că acest lucru se poate întâmpla și în România. Însă ultimii ani ne-au făcut să conștientizăm faptul că România este deja și se îndreaptă vertiginos spre aceeași situație – de transformare într-un iad al petrolului și gazelor. Informațiile pe care noi, ca cetățeni îngrijorați de subiect, le-am primit până acum, deși incomplete și uneori poate eronate, ne-au făcut să conștientizăm faptul că în satele și orașele mici din România, în ultimii ani se dau niște lupte de care majoritatea țării nu este conștientă.

Marți noapte spre miercuri, 21 octombrie, vă invităm la o emisiune maraton despre situația actuală în România profundă, pe teren, situație generată de goana nebună după petrol și gaze din ultima perioadă din România. Emisiunea maraton, de șase ore, va fi difuzată la OTV (care se prinde pe canalul Romania TV, RTV),  de la ora 00.00 la 6.00!

Continuarea

sonda-pungesti-2014

Astazi, Chevron Romania a anunţat încheierea lucrărilor de foraj la sonda de explorare pentru gaze de şist de la Pungeşti, după două luni oficiale de forat (deşi activiştii susţin faptul că începerea forajului efectiv s-a făcut înainte de 1 mai, cum susţine Chevron în comunicatele sale oficiale). Iniţial, Chevron anunţase că va fora până la 4000 de metri, iar anunţul că se retrage vine la doua luni şi 10 zile după data oficiala a începerii forajului, adică după ce au ajuns, conform unor surse interne, la 3000 de metri. Care este adevărul şi la ce adâncime a ajuns Chevron cu adevarat, rămâne încă un mister, la fel cum rămâne şi răspunsul la întrebarea de ce s-au oprit înainte de atingerea celor 4000 de metri adâncime,  în caz că cifrele vehiculate sunt reale.

Surse inoficiale susţin că ar fi început deja analiza în laborator a analizelor prelevate de la sondă, atât din carotă (probă de rocă), cât şi cu ajutorul senzorilor radioactivi ai capătului forezei şi că aceste date ar indică faptul că nu există potenţial pentru gaz de şist. Ne permitem să fim rezervaţi legat de aceste surse şi să le considerăm, mai degrabă menite să dea semnale false activiştilor, pentru a le mai tăia din vigilenţă.

Chevron mai anunţă triumfător cum că a desfăşurat lucrările în „siguranţă şi performanţă”,  ele fiind „finalizate fără incidente”. În prezent, Chevron analizează informaţiile obţinute atât pe parcursul operaţiunilor de foraj, cât şi în urma investigaţiilor geofizice de sondă, pentru a înţelege potenţialul de resurse de gaze naturale din argilite”, se arată într-un comunicat al  companiei Chevron România. Bineînţeles, cei care au urmărit situaţia de acolo, ştiu despre accidentul muşamalizat total, despre poluarea apei din pârâul din faţa sitului, de poluarea atmosferică provenită de la sondă, precum şi de restricţiile libertăţii de circulaţie şi abuzurile la care au fost supuşi pungeştenii în ultimele 7 luni, de la instalarea stării de siguranţă publică specială, în decembrie 2013.

Oficial, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, au demarat la începutul lunii mai, fiind primul loc din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale. Acest lucru, în ciuda protestelor repetate şi extrem de puternice ale comunităţii locale.

Este interesant să vedem totuşi, faptul că Chevron nu a făcut, conform planului iniţial din proiectul tehnic realizat de firma Halcrow, o microfractură de 50m lungime, pe foraj orizontal. Este posibil ca protestele localnicilor să fi determinat acest lucru? Se temeau să facă microfractură, după ce autorităţile au anunţat, în multiple rânduri, faptul că nu vor face fracturare hidraulică? Ultima asigurare în acest sens au primit-o activiştii împotriva fracturării hidraulice de la Ministrul Mediului, Attilla Korodi. E posibil, aşadar, ca toate aceste presiuni ale societăţii civile, extrem de vigilente la ce se întâmplă la Pungeşti, să fi făcut posibilă renunţarea la aplicarea microfracturii din faza finală a fazei de explorare? Bineînţeles, nu vom avea un răspuns în acest sens.

Cert este, însă, faptul că oponenţii fracturării hidraulice din România rămân prudenţi, pe poziţii, pentru a vedea care va fi următoare mişcare a Chevron. După toate aparenţele, aceasta va fi în comuna vasluiană Puieşti, însă verificările de ieri, de la perimetru nu indicau nicio activitate în privinţa începerii lucrărilor de amenajare a perimetrului.

Pericol de contaminare radioactiva datorita pierderii unei parti radioactive din instalatia de foraj la un put de fracturare hidraulica in Argentina

Ban fracking new york

Dupa articolul de acum doua zile despre proiectul pilot al depozitului de deseuri radioactive WIPP, New Mexico, astazi prezentam o noua intalnire de gradul 0 a doua pericole enorme: fracturarea hidraulica si contaminarea radioactiva. In Argentina, s-a dat alarma de pericol de contaminare radioactiva datorita pierderii in subteran a unei parti radioactive in timpul procesului de fracturare la un put din Rincon de los Sauces, zacamantul de petrol si gaze Vaca Muerta (Vaca moarta, in traducere), provincia Neuquen, afectand ecosistemul din bazinele raurilor Neuquen, Limay, Negro si rio Colorado. Problema a fost sesizata si de un ziar local, Rio Negro.

Activistii implicati in lupta impotriva fracturarii hidraulice vin insa cu informatii mult mai complexe decat articolul din cotidianul Rio Negro. Emitentii comunicatului sustin ca problema este mult mai grava decat spune ziarul, bazandu-se pe expertiza unui inginer petrolist care a lucrat vreme de 30 de ani in Texas, care ofera consultanta stiintifica grupului de activisti din provincia Neuquen, nordul Patagoniei. Conform acestuia, se pare ca partea de echipament readioactiva nu este protejata de un blindaj care asigura incastrarea elementelor radioactive pana la finalizarea activitatii. De fapt, instumentele de logging (forare asistata de computer) folosesc o pastila radioactiva foarte puternica care se stocheaza si transporta intr-un container blindat, pentru a preveni contaminarea radioactiva in timpul transportului. Bineinteles, pentru a realiza perforarea stratelor geologice, pastila se scoate din carcasa prin folosirea unui instrument cu maner foarte lung si se instaleaza la capatul sondei de perforare. Din acest moment sonda transmite radiatii foarte periculoase, care sunt exact cele care ajuta sondorii sa realizeze profilul geologic al putului, sau radioagrafia lui.

Adica sonda care a ramas prinsa in put nu este protejata de nicio carcasa si va emite radiatii pana la degradarea sa. In functie de materialul folosit, acest proces poate dura mii de ani.

Carcasa tubajului putului si cimentarea acestuia sunt destinate pentru izolarea formatiunilor si a acviferului de orice scurgere sau contaminare care vine din subteran. Fara indoiala, asa cum experienta o demonstraza, izolarea bineinteles ca nu exista, dupa cum o arata si situatiile frecvente de contaminare a acviferelor din zonele fracturate din Argentina (Medanitos, Las Heras), inclusiv riveranii care au deja infiltratii de gaz si petrol in puturile caselor lor, exact ca si in SUA. Contaminarea are loc prin tuburile si cimentarile cu probleme sau inexistente.

Specialistul in foraj face aceste experiente de contaminare a apei deoarece trebuie sa ne asteptam la contaminarea acviferelor din zona datorita acestei pastile radioactive pierdute. Cimentarea acestei sonde in aceasta faza este inutila. spațiul inelar dintre sondă și gaura de sondă nu are mai mult de 3 sau 4 cm grosime. El sustine ca nu exista nicio posibilitate ca cimentuirea peretilor putului sa impiedice radiatiile provenite de la piesa radioactiva pierduta.

Specialistul mai averitzeaza ca este important sa nu se cimenteze putul pana nu se iau toate masurile pentru recuperarea sa si considera ca aceasta este un mare dezastru ambiental pe termen mediu si lung care necesita atentie maxima, mai ales prin prisma integritatii acviferelor expuse contaminarii radioactive. Tot el vine si cu solutii tehnice legate de modul de restabilire a controlului asupra situatiei, si anume (desi tehnice, ele sunt interesante si pentru noi, in eventualitatea producerii unui dezastru similar in Romania):

Date tehnice ale putului:
– Numarul de identificare al putului
– Coordonate geografice.
– Tip de terminatie put.
– Tubaje instalate – diamteri si adancimi intubate.
– Sectiuni cimentate.
– Adancimea la care s-a pierdut piesa radioactiva
– Istoricul activitatilor la put, inclusiv incidentele legate de problemele cu tubajele si cu cimentarea.

Date legate de piesa pierduta
– Tipul profilului geologic care urma sa fie facut la momentul pierderii piesei
– Detalii complete despre materialul radioactiv: material, durata medie de viata, fabricant, dimensiuni
– Informatii complete legate de motivul pierderii sale.
– Detalii legate despre fiecare eforturi/operatiuni de recuperare a piesei.
– Compania responsabila cu operatiunea de foraj, numele operatorilor si experienta lor.
– Compania responsabila de operarea putului, numele operatorilor si experienta in domeniu.

Date legate de acviferele traversate de foraj. Pentru fiecare din aceste acvifere:
– Nume sau,
– Adancime,
– Grosime,
– Flux (volum) de apa,
– Directia fluxului de apa,
– Puturi alimentate din el
– Unde se intersecteaza cu alt acvifer.
– Localizarea exacta a puturilor de apa care se alimenteaza din aceste acvifere.

Date generale legate de pierderea piesei radioactive
– Compania operatoare a zacamantului petrolier operadora del yacimiento petrolífero.
– Representantul companiei in momentul producerii incidentului.
– Autoritatea care a primit informatia privitoare la pierdere.
– Masurile adoptate de autoritatea respectiva.

Specialistul vine cu un set de sugestii, pordind de la scenariul cel mai grav (si, din pacate, cel mai probabil), conform caruia piesa nu va putea fi recuperata, si face o lista de actiuni care trebuiesc luate de autoritati pentru monitorizarea daunelor si prevenirea impactului posibil asupra sanatatii publice.

– Sa se stabileasca faptul ca populatia poate fi afectata de contaminarea provenind de la put. In acest scop, va fi necesara evaluarea acviferelor traversate si zone posibile de contaminare. Pentru aceasta va fi probabil nevoie de evaluarea detaliata a bazinelor hidrografice.

– Informarea populaiei afectate in legatura cu consecintele posibile pe termen mediu si lung. Detaliile incidentului si riscurile posibile trebuie publicate in ziarele principale din zona. Mai mult, populatia rurala care nu are acces la informatia din ziare trebuie informata personal.

– Realizarea unei baze de date cu numele si adresele tuturor locuitorilor zonei care ar putea fi afectati de radiatie. Acest lucru ar putea servi, in viitor, la monitorizarea impactului posibil asupra sanatatii publice si la stabilirea de compensatii pentru victime.

– Instalarea de monitori de radioactivitate in fantanile care inconjoara putul de foraj abandonat precum si in aval de acestea. Acest lucru va permite definirea unui set de indicatori de baza care va putea determina evolutia radioactivitatii in zona afectata.
Datele de contact ale specialistului sunt: Roberto Ochandio, Geograf si expert in foraje petroliere (cu experienta de 30 de ani in Texas), 02945 15440278, rochandio@gmail.com.

Speram ca autoritatile argentiniene sa aiba mai mult discernamant decat cele din Romania, care au musamalizat mai multe accidente la sonde (Homocea, Pungesti etc.) si sa informeze populatia in legatura cu acest dezastru probabil, in cazul in care scenariul cel mai grav se produce: piesa radioactiva nu poate fi recuperata.

 

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
iulie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31