DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Articol romanesc

Cine ar fi crezut, acum mai bine de un an, la finele anului 2013, că gigantul american Chevron va lua decizia (chiar și temporară), de a se retrage din România, renunțând la proiectul de explorare și exploatare a gazelor de șist? Nici cei mai optimiști activiști de mediu nu sperau că socotelile de acasă ale firmei americane se vor dovedi atât de repede (mai puțin de doi ani) a fi în contradicție cu cele din târg, și că vor fi nevoiți să-și reconsidere poziția față de exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică în România.

Înainte de a vorbi despre argumentele care cel mai probabil au stat la baza acestei decizii, trebuie să spunem în mod clar că nu este vorba de o retragere definitivă, reprezentanții companiei declarând că: Chevron România confirmă intenția de a renunța la planurile sale pentru aceste concesiuni(de explorare-exploatare a gazelor de șist, n.n.) în 2015”, iar Victor Ponta, prim-ministrul României, declarând la rândul său în toamna anului 2014 că ” „Oricum s-a amânat, pentru că… se pare că nu avem gaze de şist.”. Dealtfel, pe site-ul companiei pentru România, la secțiunea știri, nu este dat niciun comunicat oficial despre retragerea din România, ceea ce ne îndreptățește să credem că este vorba pur și simplu de o amânare a planurilor Chevron, nu de o decizie definitivă. Continuarea

Sursa foto: http://e-nergia.ro

Sursa foto: http://e-nergia.ro

Premierul Victor Ponta dă semne că nu intenţionează să fructifice oportunitatea pe care România o are anul acesta, de-a alinia redevenţele pentru petrol şi gaze la standarde internaţionale, după ce expiră îngheţul negociat la privatizarea Petrom, în 2004.

Compania a fost vândută la pachet cu unele dintre cele mai mici redevenţe din lume, garantate prin lege timp de zece ani. În acest timp a obţinut profituri spectaculoase din activitatea de extracţie – ajungând şi la 1 miliard de euro pe an. În schimb, statul a încasat redevenţe anuale sub 200 de milioane de euro, împărţite aproximativ egal între petrol şi gaze.

Deşi păgubos, contractul din 2004 a avut ca explicaţie – managementul prost al Petrom anterior privatizării şi nevoia de modernizare, iar ca efect – obţinerea unui preţ de vânzare ceva mai bun. Acum nu există nici măcar aceste avantaje.

“De la 1 ianuarie 2015, vom avea o nouă lege a petrolului, cu noi redevenţe. Ideea nu este să iei foarte mult din puţin, ci puţin din foarte mult. Ne gândim la o stabilitate pe 15 – 20 de ani”, spune Ponta.

Afirmaţia dezvăluie două informaţii, atent împachetate în perdele de fum.

Citiți articolul original complet,  aici.

fish-small-eat-big

Ieri, 28 iulie,  la Dudeştii Vechi, in vestul judeţului Timiş, a avut loc o dezbatere publică pe tema gazelor de şist, prilejuită de prospecţiunile care urmează să se facă în zonă.

Adunarea a avut ca scop informarea locuitorilor comunei cu privire la consecinţele explorării si exploatării gazelor de şist prin metoda fracturarii hidraulice şi a impactului asupra mediului.

La dezbatare au fost prezenţi:
Primarul localităţii, Gheorghe Nacov
Consilierii locali ai comunei Dudestii Vechi
Ing. geolog Mircea Golosie
Iosif Ingrisch, project manager Geolink (firma de prospecţiuni din perimetrul Periam, unde e situat Dudeştii Vechi).
Ioan Rodina, director general Geolink
Sebastiano Stopa, manager Emilana West Rom
Dezbaterea a debutat cu un cuvant introductiv al primarului, Gheorghe Nacov. El a îndemnat oamenii şi marii arendasi să primească despagubirile din partea firmei de prospecţiuni,  declarând că, în mod eronat, „proprietarii de terenuri nu pot opri legal aceste prospecţiuni”. Tot el a anunţat că invită cetăţenii comunei la o şedinţă de informare pe subiectul prospecţiunilor geologice. 
Inginerul geolog Mircea Golosie a facut prezentare pe scurt a situatiei zonale legate de: geologie, seismicitate şi radioactivitate, cu accent pe amplasarea comunei Dudeştii Vechi pe falii tectonice active care pot determina cutremure de suprafaţa de mare intensitate. Tot el a adus în dezbatere şi nivelul înalt de radioactivitate al zonei, drept dovadă şi numărul mare, peste media naţionala, a incidenţei cancerului, informatie confirmata de toţi medicii din zonă. De asemenea, geologul a subliniat faptul că sub adancimea de 1800, maxim 2000 m, nu se mai găsesc zăcăminte de hidrocarburi convenţionale, pentru a contracara afirmaţiile companiilor care fac prospecţiuni, care susţin că nu se caută gaze de şist şi alte hidrocarburi neconvenţionale. Avand în vedere ca în contractul celor de la NIS Petrol figureaza o sonda cu adâncime de 3500 m, concluzia lui a fost că este mai mult decât evident faptul că se doreşte explorarea hidrocarburilor neconvenţionale.
Au urmat reprezentantii Geolink, care au încercat să convinga auditoriul că pot trece pestre proprietăţile lor, indiferent daca sunt sau NU deacord, afirmaţie infirmată de un consilier local care a facut parte din delegatia Primarieii Dudeştii Vechi, care s-a deplasat în Serbia in scopul informării. Aceasta afirmatie a Geolink este contrazisa de însusi faptul că ei cer semnaturile proprietarilor: în mod normal, dacă nu ar fi fost nevoie de ele, de ce le-ar maio fi solicitat?

În momentul în care s-a prezentat raportul oficial emis de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), unde se arată că zona Dudestii Vechi este inclusă in programul de exploatare a gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, reprezentantii Geolink au parasit sala.
Pasajul în care se menţiona zona ca programată pentru exploatarea gazelor de şist ( pag. 95 din cele 100 de pagini ale raportului) a fost eliminat ulterior, cosmetizându-se astfel informaţii importante din raport. Varianta originală a raportului CNR-CME este deţinută de activiştii antifracturare, astfel că le va fi imposibil companiilor să nege evidenţele: faptul că aceştia caută gaze de şist. 
Toţi participanţii la consultări s-au declarat împotriva exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, dovedind că sunt foarte informaţi. Tot ei au fost extrem de indignaţi de lipsa de transparenţă a autorităţilor şi de dorinţa acestora de a îi atrage în capcană. Duminică, 2 august, va avea loc o nouă şedinţă, organizată de primarul Nacov, care actionează pe postul de lobby-ist pentru firma de prospecţiuni, şi bineinţeles, pentru compania NIS, subsidiara a Gazprom-ului, care deţine concesiunea pentru perimetrul Periam.
Filmele, extrem de inetresante, ale dezbaterii, se pot vizualiza aici, aici şi aici
Cu ocazia dezbaterii de la Dudeştii Vechi, deputatul Niculae Mircovici, preşedintele UBBR, a dat publicităţii un comunicat de presă prin care se opune categoric fracturării hidraulice, care informează şi asupra faptului că grupul parlamentar al minorităţilor sprijină legea de interzicere a fracturării hidraulice (legea Ciuhodariu).

Acţiunea din Dudeştii Vechi dovedeşte încă o dată cât de importantă este mobilizarea şi informarea cetăţenilor. 

 

foto Greenpeace-Pungesti1

Comunicat de presă – iulie 6, 2014, preluat de pe Greenpreace Romania

25 de activiști Greenpeace din șapte țări au blocat astăzi intrarea în perimetrul din jurul sondei Chevron, din Pungești. Activiștii au instaurat zonă de carantină anti-Chevron

25 de activiști Greenpeace din șapte țări (România, Ungaria, Austria, Cehia, Polonia, Slovacia și Germania ) au protestat în mod pașnic și au declarat astăzi zonă de carantină în jurul sondei Chevron de la Pungești, blocând zona și solicitând interzicerea fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de șist. Activiștii au format un lanț uman la intrarea în perimetrul Chevron, s-au legat de gardul care împrejmuiește sonda și au afișat bannere cu mesajele: „Pungești Zonă de carantină anti-Chevron”, „NU fracturării hidraulice”, „Stop abuzurilor din Pungești”.

În aprilie, compania Chevron a instalat prima sondă de explorare pentru gazele de șist, în ciuda protestelor localnicilor, care au durat luni de zile. Compania plănuiește să instaleze sonde și in comunele învecinate și a primit acorduri de mediu pentru: Păltiniş (Băceşti), Siliştea (Pungeşti), Popeni (Găgeşti ) și Puiești unde Consiliul Județean Vaslui a dat și autorizație de construcție.

Până acum, 11 consilii locale din județul Vaslui și anume: Alexandru Vlahuțã, Bãcani, Coroiești, Dumești, Gherghești, Pochidia, Perieni, Pogana, Puiești, Tutova și Vinderei, au adoptat hotãrâri de interzicere a explorãrii și exploatãrii gazelor de șist.

Atât tehnologia de explorare cât și și tehnologia de extragere a gazelor de șist prin fracționare hidraulică sunt extrem de periculoase și poluante, cu urmări care persistă în sol, apă și în organismele care trăiesc în zonele afectate[1]. Acțiunea de protest este și un răspuns la măsura fără precedent luată de Guvernul român cu privire la restrângerea drepturilor unei comunități.

 Pe 16 octombrie 2013, Guvernul român prin instituțiile sale și-a permis să instaureze „Zona specială de siguranță” la Pungești în dauna protejării mediului și a locuitorilor  săi. Pentru obținerea „gazului ieftin”, Guvernul apără interesele corporațiilor în loc să apere drepturile cetățenilor săi. 

Greenpeace a instituit zona specială de carantină Anti-Chevron din cauza pericolelor la care este supusă populația prin metodele de fracturare hidraulică. Acest procedeu conduce la otrăvirea apelor subterane și de suprafață, otrăvirea subsolului, a aerului și creșterea riscului seismic.  Acest virus al dezvoltării economice cu orice preț, fără a avea în vedere respectarea voinței populației și a minimelor reguli de protejare a mediului trebuie să înceteze. Oamenii și mediul înconjurător sunt mai importante decât câștigul facil al unor corporații. Exploatarea industrială a gazelor de șist nu se poate face în dauna vieții sutelor de mii de oameni din perimetrele concensionate. Cerem încetarea oricăror astfel de inițiative împotriva mediului înconjurător și a voinței cetățenilor.”a declarat Laurențiu Ciocîrlan, coordonator de campanii Greenpeace România.

Tot Chevron Romania a primit trei acorduri petroliere de concesiune pentru explorare- dezvoltare – exploatare pentru perimetrele Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche care se află în județul Constanța.

Greenpeace CEE România, alături de alte organizații non-guvernamentale au atacat în instanță cele patru Acorduri petroliere de concesiune pentru explorare / dezvoltare / exploatare de gaze de șist prin fracturare hidraulică, încheiate obținute de Chevron pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi, Costinești, respectiv Bârlad. Fracturarea hidraulică este interzisă în Bulgaria, Franța (moratoriu), 15 state din SUA, regiuni din Canada, Australia, Noua Zeelandă, Argentina, Spania, Italia, Elveția, Austria.

În România, mai multe consilii locale au dat decizii pentru interzicerea fracturării, emise în baza legii administrației publice locale de decizie a politicii de mediu și de dezvoltare a unității administrative. Acestea au fost contestate de prefecturi și se află pe rolul instanțelor din Vaslui, Iași, Arad, Bihor și Suceava. În America, pe 30 iunie 2014, cea mai înaltă instanță din Statul New York a decis că autoritățile locale pot emite Hotărâri pentru a interzice fracturarea hidraulică în baza dreptului lor legal de reglementare a modului de folosire a terenurilor prin reglementări economico-urbanistice. Aceasta decizie pune într-o lumină pozitivă hotărârile date de Consiliile Locale din România pentru interzicerea fracturării.

Ban fracking new york
 
Articol de Marius Lazar
O hotărâre luată luni, 30 iunie 2014, de Curtea Supremă a statului New York, va permite autorităților locale să emită acte prin care să interzică fracturarea hidraulică pe teritoriul lor, se arată într-un articol postat pe ediția online a Wall Street Journal.
 
New York este al doilea stat din Nord-Estul SUA, după Pennsylvania, care dă dreptul comunităților locale de a decide asupra interzicerii sau acceptării fracturării hidraulice pe teritoriul lor. Tribunalul din Colorado examinează aceeași în prezent problemă. Până acum, peste 40 de comunități locale din statul New York au permis forările prin fracturare hidraulică, în timp ce mai mult de 150 de orașe și municipii au introdus un moratoriu asupra fracturării, în ultimii 6 ani (conform Wall Street Journal și USA Today).
 
Decizia luată săptămâna trecută, cu 5 voturi pentru și 2 împotrivă, vine după ce comunitățile implicate în acest proces (orașele Dryden și Middlefield) câștigaseră deja în instanțele inferioare dreptul de a interzice fracturarea, care le fusese contestat de o firmă de energie și o firmă de vaci care închiriase terenuri companiilor de petrol și gaze.
 
În prezent, în statul New York este în vigoare un moratoriu privind exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică, valabil din 2008. De asemenea, este în curs de desfășurare o analiză a Departamentului de Sănătate al Statului privind efectele fracturării asupra sănătății umane (fără a exista un termen fix de încheiere a sa, însă). În paralel cu acest moratoriu, comunitățile locale au decis să ia atitudine în mod individual, pentru a se asigura că fracturarea hidraulică nu va avea loc în ”ograda” lor.
 
Susținătorii fracturării consideră că această decizie va îndepărta și mai mult investitorii care deja și-au pierdut interesul în urma moratoriului, în timp ce oponenții fracturării speră ca această decizie să reprezinte o sursă de inspirație și sprijin și pentru celelalte state din SUA.
 
Thomas West, avocatul uneia dintre companiile de energie implicate în process, Norse Energy, s-a arătat ”dezamăgit de decizie”, declarând că aceasta este ”încă un cui în coșciug pentru forările din statul New York, pentru că vor fi foarte puține companii interesate să facă investiții în New York, fără o anumită certitudine la nivel local.”, arată USA Today.
Mary Ann Sumne, responsabila cu supravegherea oraşului Dryden, în care a fost interzisă fracturarea, a declarat în schimb:“Sper ca victoria noastră să servească drept o sursă de inspirație pentru oamenii din Pennsylvania, Ohio, Texas, Colorado, New Mexico, Florida, Carolina de Nord, California, și alte părți, unde, de asemenea, se încearcă să se facă ceea ce este bine pentru propriile lor comunități.”, arată NY Times.
 
În România există mai multe hotărâri ale Consiliilor Locale de interzicere a fracturării hidraulice (inclusiv în Pungești, Vaslui), care au fost atacate însă la nivel politic, de instituția Prefecturii, pe motivul că decizia privind exploatarea resurselor subsolului se ia la nivel central. Cu toate acestea, pentru 3 localități din România (Suletea, Alexandru Vlahuță și Pogona), hotărârile de Consiliu Local au fost validate, pe fond, în instanță. Deci , se poate.
Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031