DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Argumente economice

Cine ar fi crezut, acum mai bine de un an, la finele anului 2013, că gigantul american Chevron va lua decizia (chiar și temporară), de a se retrage din România, renunțând la proiectul de explorare și exploatare a gazelor de șist? Nici cei mai optimiști activiști de mediu nu sperau că socotelile de acasă ale firmei americane se vor dovedi atât de repede (mai puțin de doi ani) a fi în contradicție cu cele din târg, și că vor fi nevoiți să-și reconsidere poziția față de exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică în România.

Înainte de a vorbi despre argumentele care cel mai probabil au stat la baza acestei decizii, trebuie să spunem în mod clar că nu este vorba de o retragere definitivă, reprezentanții companiei declarând că: Chevron România confirmă intenția de a renunța la planurile sale pentru aceste concesiuni(de explorare-exploatare a gazelor de șist, n.n.) în 2015”, iar Victor Ponta, prim-ministrul României, declarând la rândul său în toamna anului 2014 că ” „Oricum s-a amânat, pentru că… se pare că nu avem gaze de şist.”. Dealtfel, pe site-ul companiei pentru România, la secțiunea știri, nu este dat niciun comunicat oficial despre retragerea din România, ceea ce ne îndreptățește să credem că este vorba pur și simplu de o amânare a planurilor Chevron, nu de o decizie definitivă. Continuarea

Fermieri polonezi ară un câmp cu grâu în fața unui puț de explorare a gazelor de șist  în satul din Polonia de est, Grzebowilk.  Fotograf: Janek Skarzynski/AFP/Getty Images

Fermieri polonezi ară un câmp cu grâu în fața unui puț de explorare a gazelor de șist în satul din Polonia de est, Grzebowilk.
Fotograf: Janek Skarzynski/AFP/Getty Images

Mult lăudata revoluție a gazelor de șist ar mai putea dura încă șase ani, întrucât companii străine de petrol și gaz și-au abandonat planurile de explorare, acuzând hățișul birocratic și climatul de afaceri ostil.

Statul polonez a visat că că gazul de șist îi va oferi și o alternativă la gazul rusesc, dar și ca o gură de aer pentru încasările bugetare.
Companii de talie mondială precum Exxon Mobil și ConocoPhillips au dat năvală în Polonia, ca și în România, au pus mâna pe concesiuni și au transformat Polonia în cea mai mare piață din Europa, după numărul de puțuri forate.
Însă rezultatele  puțurilor forate nu au reușit să se ridice la înălțimea așteptărilor companiilor și multe companii au devenit nerăbdătoare cu reglementările și cu cauzele lor, pe care directorii companiilor le văd ca fiind principala cauză a stingerii speranțelor lor. Continuarea

Sursa foto: http://e-nergia.ro

Sursa foto: http://e-nergia.ro

Premierul Victor Ponta dă semne că nu intenţionează să fructifice oportunitatea pe care România o are anul acesta, de-a alinia redevenţele pentru petrol şi gaze la standarde internaţionale, după ce expiră îngheţul negociat la privatizarea Petrom, în 2004.

Compania a fost vândută la pachet cu unele dintre cele mai mici redevenţe din lume, garantate prin lege timp de zece ani. În acest timp a obţinut profituri spectaculoase din activitatea de extracţie – ajungând şi la 1 miliard de euro pe an. În schimb, statul a încasat redevenţe anuale sub 200 de milioane de euro, împărţite aproximativ egal între petrol şi gaze.

Deşi păgubos, contractul din 2004 a avut ca explicaţie – managementul prost al Petrom anterior privatizării şi nevoia de modernizare, iar ca efect – obţinerea unui preţ de vânzare ceva mai bun. Acum nu există nici măcar aceste avantaje.

“De la 1 ianuarie 2015, vom avea o nouă lege a petrolului, cu noi redevenţe. Ideea nu este să iei foarte mult din puţin, ci puţin din foarte mult. Ne gândim la o stabilitate pe 15 – 20 de ani”, spune Ponta.

Afirmaţia dezvăluie două informaţii, atent împachetate în perdele de fum.

Citiți articolul original complet,  aici.

images

Cotidianul.ro, 23.03.2014

„Atunci de unde insistenţa Preşedintelui Băsescu şi a Premierului Ponta pe ideea de „independenţă energetică” a României? Şi Ponta şi Băsescu susţin că de contractul cu Chevron pentru exploatarea gazeor de şist depinde „independenţa energetică” a României. Mai ieri, Băsescu ne spunea că România trebuie să cedeze „masiv” suveranitate către Europa dacă vrea să îi fie bine. De unde atunci fixaţia de acum pe „independenţă”, fie ea şi energetică? Cum pot micile caractere duse în lesă de marile corporaţii să ne vorbească de independenţă?

Continuarea

riscograma.ro, 23.09.2013

„Strict pe cifre, România este una dintre cele mai puţin dependente energetic ţări gazedin Europa. Doar 30-40% din gaze sunt importate. În realitate, lucrurile stau chiar mai bine. Pentru că deficitul respectiv nu echivalează automat cu o “dependenţă”. Iată motivele:

Principalii furnizori sunt Romgaz şi Petrom, cu 5-6 miliarde de metri cubi fiecare. Importurile de la Gazprom oscilează de la an la an, între 0 şi 5 miliarde de metri cubi. Prin urmare, sunt acoperite din import doar iernile grele sau alte conjuncturi în care consumul este peste normal. […]

Cu petrolul este simplu: e de ajuns ca tipărirea de bani să înceteze şi ca dobânda-cheie a Fed să crească iar, apoi petrodolarul îşi va face treaba: jos barilul. Cu gazele este mult mai complicat, pentru că nu există piaţă. Continuarea

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930