DEZVOLTARE FĂRĂ FRACTURARE
Portalul anti-fracturare din România
Articole recente
Arhivă tematică
Sondaj

Sunteţi de acord ca în România să se interzică prin lege fracturarea hidraulică?

Loading ... Loading ...
grupul fb
YouTube-Vlog-Romania300x120

Accidente sonde

Comunicat de presă

 Ref. Contaminarea apei la Beba Veche și în localitățile înconjurătoare

Pe fondul agravării problemei contaminării apei subterane în Beba Veche, semnalată inițial încă din 2011, când apa a devenit inflamabilă, și ulterior reconfirmată de prezența în apă a unei cantități de arsen cu mult peste limita maximă în zona Beba Veche și în comunele limitrofe, mai multe ONG-uri și grupuri de acțiune din zonă și din țară, au solicitat autorităților, printr-o cerere de informații comună adresată către 11 instituții cu responsabilități în domeniul protecției mediului și sănătății publice, tratarea cu extremă seriozitate a problemei de la Beba Veche. Continuarea

Ardere de petrol la o scurgere din Dakota de Nord

Ardere de petrol la o scurgere din Dakota de Nord

În ciuda faptului că autoritățile din România, politicienii și reprezentanții industriei neagă cu vehemență faptul că ar exista cazuri de poluare datorită fracturării hidraulice, în SUA, autoritățile responsabile cu protecția mediului, deși infiltrate masiv cu sprijinitori ai industriei de fracturare și confruntându-se cu lipsa personalului necesar, încep să dea din ce în ce mai multe amenzi companiilor care fac fracturare hidraulică. Și asta deși „bucla Halliburton” produce în continuare efecte, care presupun excluderea fracturării hidraulice de la activitățile vizate de Legea Apei Curate (Clean Water Act).

De curând, EPA (Environmental Protection Agency – Agenția de Protecția Mediului) a amendat  XTO Energy, o companie subsidiară a ExxonMobil, cea mai mare companie de petrol și gaze din SUA, cu o amendă de  $2.3 milioane  de dolari, pentru încălcarea legislației privind protecția apei prin activitățile sale legate de fracturarea hidraulică în statul Virginia de Vest.  Continuarea

Un pește mort în apropierea platformei de fracturare unde a avut loc scurgerea de substanțe de fracturare. Districtul Monroe, Ohio. Sursa foto: www.motherjones.com (cu permisiunea Ohio Environmental Council)

După un articol original, în limba engleză, de Mariah Blake, disponibil aici.

În dimineața zilei de 28 iunie, un incendiu a izbucnit la o platformă de fracturare din districtul Monroe, Ohio. Pe măsură ce flăcările au împânzit zona, camioanele au început să explodeze și mii de galoane de substanțe chimice toxice s-au deversat într-un afluent al râului Ohio, care furnizează apa de băut pentru milioane de rezidenți. Mai mult de 70 000 de pești au murit. Cu toate acestea, Agenției de Protecție a Mediului (EPA) și filialei sale din Ohio i-au trebuit 5 zile pentru a obține o listă completă a substanțelor chimice care poluau râul. ”Știam că era ceva toxic în apă”, spune un oficial de mediu care a fost la fața locului. ”Dar nu aveam nici o posibilitate de a evalua dacă era o amenințare pentru sănătatea umană sau cum era cel mai bine să protejăm publicul.”

Acest episod subliniază o lipsă bătătoare la ochi în standardele de siguranță ale fracturării. În Ohio, ca de altfel în cele mai multe state, companiilor care fracturează li se permite să tăinuiască anumite informații despre ”tocana” chimică pe care o pompează în subsol pentru a sparge rocile și a elibera gazul natural captiv. Industria de petrol și gaze și aliații săi, la Consiliul Legislativ American (ALEC în limba engleză, n.tr.), un instrument pro-afaceri care a jucat un rol major în formularea reglementărilor legate de fracturare, argumentează că formulele sunt secrete comerciale care merită să fie protejate. Dar grupările de mediu spun că lipsa transparenței face dificilă urmărirea contaminării apei de băut în zonele în care se face fracturare și poate împiedica răspunsul guvernului la urgențe, cum a fost cea de la scurgerea de la platforma Halliburton din Ohio.

Continuarea

Scriam în articolul precedent despre necesitatea interzicerii fracturării hidraulice la nivelul Uniunii Europene, deoarece abordarea naţională nu poate garanta siguranţa cetăţenilor unei ţări. Avem acum un caz concret prin care apa dintr-o comună aflată la graniţa de vest a ţării, cu Serbia, Beba Veche, a sost contaminată cu arsenic provenind de la o sondă forată fix la graniţa cu România, posibil mergând cu braţul orizontal în subsolul românesc.

Un caz şocant pentru cei care nu au urmărit situaţia de acolo în ultimul timp,  însă pentru noi, care am fost avertizaţi de situaţia gravă de acolo, ştirea nu vine ca o mare surpriză. De la o vreme primeam semnale disperate de la oameni din judeţul Timiş, care ne spuneau de situaţia extrem de gravă de la Beba Veche. Iată că această tensiune mocnită a izbucnit, din fericire, şi în presă. Continuarea

 

Ieri, la Institutul de Geologie a României a avut loc o prezentare interesantă, prima luare de poziţie pertinentă legată de fracturarea hidraulică în România din partea specialiştilor de renume în domeniul geologiei din România. După o îndelunga documentare, la solicitarea fostului si actualului ministru al mediului,  Attila Korodi, din 2012, un comitet de cercetători de la Institutul de Geologie a realizat un articol de sinteză privind impactul fracturării hidraulice asupra mediului geologic pe termen mediu şi lung. Acest articol va fi dezvoltat într-o serie de articole care prezintă detaliat, la nivelul fiecarei regiuni geologice, riscurile enorme ale aplicării tehnologiei de fracturare hidraulică.

Mircea Ţicleanu, director ştiinţific al IGR, fotografii de Andreea Balaurea

Mircea Ţicleanu, director ştiinţific al IGR, fotografii de Andreea Balaurea

Concluzia la care a ajuns echipa de cercetători , condusă de directorul ştiinţific al Institutului Geologic din România, domnul Mircea Ţicleanu, este aceea că exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice poate contamina  reţeaua de apă potabilă din ţară. El a precizat: „Problema este că aproape 90% din fluidele toxice rezultate în urma fracturării rămân captive în subteran şi trebuie luat în calcul faptul că acestea pot contamina stratele geologice aflate deasupra stratelor vizate în exploatarea gazelor de şist.” Pe termen scurt, aceste lichide au dus la poluarea apelor potabile din zonele exploatate (vezi SUA, Canada, Argentina, Africa de Sud) şi s-a produs o acţiune distructivă asupra mediului geologic.

Directorul IGR a mai arătat că această metodă de exploatare produce microseisme care afectează straturile de nisipuri şi pietrişuri şi conduce la poluarea cu metan a solurilor. În acelaşi timp, specialistul afirmă că au fost înregistrate accidente de manipulare a apelor reziduale, deversări intenţionate în râuri, pulverizări de gaze în atmosferă, poluări cu metale grele şi cu elemente radioactive, dar şi distrugerea infrastructurii rutiere, precum şi poluarea fonică. Mircea Ţicleanu a mai spus că, dacă se va ajunge la exploatarea la scară industrială a anumitor zone, acelea vor fi compromise şi nu vor mai putea fi exploatate pentru extragerea altor substanţe, în afara gazelor (şi petrolului) de şist.

„Pe termen lung, apele de adâncime vor fi afectate de contaminarea cu fluide toxice rezultate din exploatarea gazelor de şist. În Statele Unite ale Americii au fost înregistrate şi contaminări cu metan a pânzei freatice. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în ţara noastră începând cu partea de est a Câmpiei Române. În plus, cutremurele vor accelera procesul de contaminare a acestor ape şi vor împinge aceste lichide toxice către suprafaţă”, a încheiat oficialul IGR.

Profesor geohidrolog Mircea Vintilescu, fotografii Andreea Balaurea

Profesor geohidrolog Mircea Vintilescu, fotografii Andreea Balaurea

La final, domnul profesor Mircea Vintilescu a propus realizare unei legi care să vizeze protecţia mediului geologic. Domnul Heredea, autor al unui articol cu ipoteze noi, care consideră fracturarea hidraulică un procedeu tehnologic care ţine mai degrabă de chimia industrială, decât de industria extractivă, gazul de şist, fiind de fapt produs prin reacţia cu aditivii chimici, el neexistând ca atare anterior reacţiei chimice, a adus în discuţie două concepte pe care proponenţii fracturării hidraulice le ignoră cu bună-ştiinţă: protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă. Tot el a propus organizarea unei conferinţe pe tema protecţiei mediului geologic, care să fie găzduită tot de Institutul de Geologie.

Interesantă a fost şi discuţia aprină de dupa prezentare, în care un cor de colegi ai domnului Ţicleanu, care mai de care mai vocali, în frunte cu dl. Ion Gheuca, căruia i s-a alăturat domnul Dorin Dordea, de la Prospecţiuni S.A., au venit cu argumentele clasice ale industriei: în România se face fracturare hidraulică de peste 50 de ani, independenţa energetică faţă de ruşi, explorarea este nepericuloasa, statul român trebuie să îşi cunoască resursele, toate pe un ton extrem de coleric. Ieşirea extremă la rampă a colegilor de institut a domnului Ţicleanu face cu atât mai valoroasă luarea sa de poziţie.

Prezentarea domnului Ţicleanu şi dezbaterile aprinse de după pot fi urmărite pe privesc.eu

Abonați-vă la Newsletterul Antifracturare
Evenimente
Arhivă articole
aprilie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930